Premium
Judecătoarea Dana Gîrbovan atenționează că Ziua Națională nu poate fi celebrată cu adevărat fără ca actul suprem, Constituția, să fie respectat! Gîrbovan spune că respectarea Constituției e condiția supremă pentru existența României, ca stat suveran.
"Sărbătoarea Marii Unirii din 1918 nu poate fi privită disociat de actul juridic care a încununat-o, i-a dat legitimitate, identitate și trăinicie peste timp: Constituția Romaniei din 1923.
Daca în anii trecuți vă invitam să privim spre făuritorii României Mari, spre valorile și aspirațiile lor, spre jertfa și lupta acestora, pentru a înțelege, a prețui și a apăra cum se cuvine moștenirea lăsată, anul acesta vă invit să ne întoarcem spre trecut la Constituție, pentru a înțelege valoarea supremă a acestei legi într-un stat.
Punerea in discuție, în acest an, a supremației Constituției a vulnerabilizat forța și importanța actului fundamental al tării, motiv pentru care va chem să învățați și să înțelegeți lecția unirii în întregime.
Unificarea țării nu putea fi desăvârșită fără adoptarea unei noi Constituții, care să îi proclame României, din chiar primul articol, caracterul de "Stat national unitar si indivizibil".
Titlul II din Constituție, intitulat "Despre drepturile românilor", consacra legislativ, la nivel constituțional, aspirațiile din Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1918, arătând în art. 5 că: "Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite prin legi".
Constituția din 1923 a reprezentat un triumf al Unirii nu doar prin forța sa juridică, ci și pentru că a reușit, în final, dincolo de toate tensiunile generate de diversitatea tradițiilor provinciilor reunite, să afirme desăvârșirea și consolidarea Statului și națiunii române.
Unirea a fost precedată, iar apoi mereu însoțită de necesitatea adoptării unei Constituții. Proclamația de la Islaz, din 1848, de exemplu, stabilea inclusiv convocarea unei Adunari Constituante spre a pune bazele unei Constituții.
Dezbaterile asupra revizuirii ample a Constituției adoptate în 1866 au precedat actul Marii Unirii din 1918, Barbu Ștefănescu Delavrancea afirmând în cel mai frumos și elocvent mod cu putință legătura dintre unire, libertate și națiune: "(...) nu vrem să se mai audă din gura dușmanilor din țară și din afară: priviți la frații voștri: n-au pământ, libertăți și drepturi (...) Cu revizuirea Constituției dereticăm casa noastră în care vom primi pe frații noștri, după atâtea veacuri de durere și suferințe". - citat aici https://www.juridice.ro/.../constitutia-din-1923-un-punct...
Iată, deci, că nu putem sărbători cu adevărat Unirea și Ziua Națională a Romaniei fără să ne prețuim și apărăm Constituția, fără de care nu existăm ca națiune si ca stat.
Președintele țării, judecătorii Curții Constituționale, fiecare judecător și procuror, ministru, senator sau deputat, militar, polițist, primar, consilier local sau funcționar public jură să RESPECTE Constituția țării.
În plus, judecătorii Curții Constituționale jură să APERE Constituția Romaniei, Curtea fiind garantul supremației acesteia.
Datoria noastră de a respecta Constituția nu își are izvorul doar din legământul făcut, ci, așa cum am scris în ultimii ani, mai ales din obligația de a păstra și a dezvolta moștenirea lăsată, aceea a unei țări unite prin multă jertfă, a unei țări ale cărei fundamente sunt caracterul suveran, național, unitar și indivizibil, alături de libertatea individuală a cetațenilor săi. Este important să nu uităm acest lucru, să ne putem vrednic ura și azi, unii altora: La mulți ani, România! La mulți ani, români", scrie Dana Gârbovan pe Facebook.
