Preşedinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), magistratul Dana Gîrbovan, a analizat pentru „Evenimentul Zilei” situațiile tensionate din societatea românească. Judecătorul clujean este de părere că cetățenii obişnuiți se află prinşi între două tabere cu mesaje tot mai extremiste în ceea ce priveşte lupta anticorupție şi incapabile să mai asculte argumentele celeilalte părți.
Gîrbovan a analizat şi situația creată prin decizia CCR privind revocarea şefei DNA, susținând că amânarea punerii în executare a hotărârii incită, practic, cetățenii să nu mai respecte legea.
„Faptul că la atâtea zile după decizia Curții Constituționale, prin care Preşedintele României a fost obligat să emită decretul de revocare a procurorului-şef DNA, Laura Codruța Kovesi, încă stăm să dezbatem dacă aceasta trebuie sau nu respectată, arată din păcate cât de disfuncțional a ajuns statul român.
Comisia Iordache se reunește la cererea lui Iohannis - Dezbateri de foc pe Legea 304
În momentul în care pentru însuşi Preşedintele României respectarea deciziilor Curții Constituționale şi, implicit, a Constituției devine opțională, indiferent de motivele invocate, se pune sub semnul îndoieli întreg stabilimentul statului de drept. Dacă preşedintele încalcă legea, Constituția, de ce ar mai fi aceasta respectată de restul cetățenilor? În fond, fiecare poate găsi un motiv să nu respecte legea şi Constituția, aşa cum face şi preşedintele. (...)
Nu poți clama că dorești o țară „ca afară”, adică în Vest, bănuiesc, când susții practici ce contravin flagrant democrația.
Respectarea drepturilor fundamentale ale omului este piatră de temelie a libertății fiecăruia dintre noi. Măsura pe care fiecare o dăm acestei valori se vede nu în momentele de acalmie, ci în perioadele dificile, agitate, precum cea pe care o traversăm acum. Prin modul în care sunt respectate drepturile celor acuzați, o societate îşi demonstrează maturitatea democratică.
Este important pentru noi, ca societate, să amintim celor tineri că nu sunt atât de îndepărtate vremurile comuniste în care judecata „elementelor duşmănoase”, ale „bandiților” se făcea în „numele poporului” şi în aplauzele mulțimii. În respectiva perioadă nu existau persoane nevinovate, ci doar persoane care nu au fost cercetate destul. Nu trebuie să uităm nici o clipă că linia între democratie şi totalitarism este mult mai subțire decât ne-o închipuim.
Libertatea, democrația, statul de drept nu sunt un dat absolut, ireversibil. Dimpotrivă, sunt valori ce se câştigă greu şi care pot fi pierdute şocant de uşor şi repede, mai ales atunci când se caută justificări, chiar nobile, pentru nerespectarea legii.
Valoarea respectării drepturilor omului într-o societate se măsoară în raport cu cei acuzați sau marginalizați, nu cu cei liberi.
Judecata morală publică nu a adus niciodată în istorie altceva decât intoleranță, ură şi distrugere într-o societate. Ar trebui să învățăm din aceste greşeli ale trecutului, dacă nu din greşelile altora, măcar din ale noastre, pentru a nu le mai repeta.”, a spus Gîrbovan pentru sursa citată.
Comentează