Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Dăncilă,mesajul către Timmermans:Este îngrijorător că CE consideră normală decuparea înregistrărilor

Viorica Dăncilă Frans Timmermans

 

Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în răspunsul privind modificarea legislației în domeniul justiției, că multe dosare DNA și DIICOT reprezintă forme de șantaj. Șeful Executivului s-a referit și la practici abuzive ale procurorilor.

În ceea ce privește întrebarea lui Frans Timmermans privind un amendament adus Codului de Procedură Penală în sensul închiderii cauzei după un an de investigare, Dăncilă răspunde că amendamentul a avut în vedere „termenul rezonabil pentru soluționarea sesizării, degrevarea organelor de anchetă de dosare vechi, drepturile victimelor de a avea plângerea lor soluționată și caracterul echitabil al procesului penal, scrie Mediafax.

„Evident că o urmărire penală poate fi continuată și după un an”, mai afirmă premierul.

În ceea ce privește întrebarea Comisiei Europene cu privire la „miza” informării suspecților în stadiul incipient al anchetei, Dăncilă răspunde că „miza problemei despre care vorbiți în fapt este falsă, deoarece modificările care s-au adus acestui articol au fost includerea unor nulități, și nu modificări cu privire la dreptul la informare al persoanei suspecte”.

Nevoia includerii acestei nulități vine tocmai din practica abuzivă des răspândită a procurorilor, care pun sub acuzare persoane, făcându-i suspecți, fără a le aduce la cunoștință faptele, probele, încadrarea juridică, astfel încât persoanele nu se pot apăra. O astfel de practică încalcă normele CEDO”, mai afirmă Dăncilă.

De asemenea, premierul spune că „cine a ridicat această problemă, a distrugerii probelor, Comisiei Europene, dovedește o crasă necunoaștere a Codului de procedură penală românesc”.

O altă întrebare a lui Timmermans s-a referit la dreptul de a nu coopera cu organele judiciare.

„Modificarea aceasta a pornit de la o practică abuzivă constatată la nivelul Parchetelor, prin care un dosar era disjuns și aceeași persoană într-un dosar avea calitatea de suspect ori inculpat, iar în altul calitatea de martor. Procurorii îl audiau într-un dosar pe respectivul ca martor, pentru ca apoi să poată folosi cele spune împotriva sa în dosarul unde avea calitatea de suspect”, a răspuns Dăncilă.

Cu privire la o altă solicitare a lui Timmermans legată de dreptul persoanelor înregistrate de a solicita acces la toate interceptările, Dăncilă a spus că „este incontestabil și absolut firesc ca persoana ascultată - al cărei drept la viața privată a fost încălcat!! - să aibă dreptul de a audiat toate înregistrările ce o vizau, pentru a folosi și ea, la nevoie, probe în apărare ce ar putea exista în aceste înregistrări”.

„Ar fi culmea ca doar Parchetul să poată folosi înregistrările în acuzare, nu și partea ce a fost interceptată pentru a se apăra de aceste acuzații. Îngrijorător este că, prin întrebarea pusă, Comisia consideră a fi perfect normal și în acord cu standardele europene ca procurorii să decupeze din înregistrare doar părți incriminatoare și să păstreze ascunse părți ce ar putea servi apărării”, îi mai transmite Dăncilă lui Timmermans.

O altă întrebare a prim-vicepreședintelui CE s-a referit la faptul că probele obținute într-un dosar nu pot fi folosite în alt dosar.

„Există deja foarte multe cazuri în care procurorii, interceptând suspecți sau acuzați, au introdus în dosare convorbiri intime de familie sau viață personală, care nu aveau nicio legătură cu cauza, dar au făcut-o cu scopul de a umili sau șantaja persoanele acuzate. Această practică a fost deja condamnată de tot mai multe instanțe. S-a impus astfel a se preciza că aceste date care nu au legătură cu cauza, să fie arhivate la parchete”, a scris Dăncilă.

De asemenea, Dăncilă a spus că „nicidecum nu se poate concluziona” că în caz de achitare judecătorii care au dispus mandat de arestare se pot confrunta cu risc de urmărire penală și că „o soluție de achitare nu atrage prin ea însăși răspunderea judecătorului care a dispus măsura arestării”.

Dăncilă a mai scris despre modificarea sintagmei „suspiciuni rezonabile” cu „probe sau indicii temeinice”: „Când vine vorba despre privarea de libertate a unei persoane, este evident că nu te poți baza doar pe suspiciuni rezonabile, care e ceva subiectiv ce ține de organul de cercetare penală, ci trebuie să se bazeze pe probe sau indicii temeinice”.

De asemenea, Timmermans a fost interesat de modalitatea în care procurorul poate cere informații despre situația financiară a unei persoane, inclusiv conturile bancare, doar în baza unor „indicații clare și convingătoare privind comiterea infracțiunii”.

Dăncilă răspunde că nu există o asemenea prevedere în legislația românească și adaugă: „Nu înțelegem de altfel nici natura îngrijorării Comisiei, câtă vreme bănuim că experții Comisiei nu au mai mare încredere în procurorii români decât în judecătorii români”.

Cu privire la abuzul în serviciu, Dăncilă îi scrie lui Timmermans că definiția acestuia „este de sorginte sovietică, fiind perpetuată ca atare până în prezent”.

„Definiția faptei permitea practic incriminarea oricărui funcționar al statului pentru orice face sau nu face, putând fi facil folosită pentru eliminarea unor persoane incomode din funcții, cazul cel mai cunoscut fiind cel al fostului procuror general, Tiberiu Nițu”, precizează premierul.

Șeful Executivului explică faptul că CCR a decis că definiția abuzului în serviciu este „mult prea largă” și nu respectă „imperatiul unei norme clare” și că deși au trecut mai bine de doi ani de la decizia CCR, niciun Guvern nu a pus Codul Penal în acord cu decizia judecătorilor CCR.

„În același timp însă, în România este în continuare posibil ca persoane condamnate în baza unei legi declarate neconstituționale să fie în continuare lipsite de libertate, fapt ce reprezintă în sine o încălcare gravă a drepturilor fundamentale”, adaugă premierul.

Legat de reducerea unor termene de prescripție a anumitor infracțiuni, Dăncilă spune că motivul a fost acela de „a impulsiona activitatea de descoperire, sancționare și combatere a infracțiunilor”.

„La acest moment există un număr foarte mare de dosare (din comunicatul DIICOT - 4.770 de dosare și DNA aproximativ 2.000 de dosare - așa cum reiese din comunicările publice), multe care stau în nelucrare și reprezintă amenințări și forme de șantajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavând probe din care să rezulte săvârșirea unor fapte penale, dar în care procurorii refuză să dea soluții de clasare de teama de a nu fi acuzați de favorizarea făptuitorului”, se mai arată în document.

Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, i-a transmis, în data de 4 octombrie, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, pe 30 octombrie, la Parlament, că îi va transmite în ziua următoare, prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, răspunsurile „aplicate” la cele 18 puncte în domeniul justiției, după care va avea cu acesta o discuție.

Citește și: Acuzație NĂUCITOARE: Dragnea și PSD au ascuns faptul că au plătit datoria externă din fonduri europene .

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.