Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu îi solicită public premierului Ilie Bolojan să nu reducă fondurile alocate cercetării, avertizând că o astfel de decizie ar genera pierderi financiare și profesionale mult mai mari pe termen mediu și lung. Într-o postare pe Facebook, Funeriu susține că, deși educația a fost protejată în ordonanța privind reducerile bugetare, cercetarea „nu scapă”, deși cele două domenii nu pot fi separate.
„Domnule Ilie Bolojan, vă rog nu tăiați fonduri de la cercetare. Iată, tehnic, de ce”, își începe acesta mesajul, argumentând că România se află într-un moment favorabil din perspectiva performanței în atragerea fondurilor europene pentru cercetare.
El arată că evoluția este măsurabilă și vizibilă, invocând datele din programele europene dedicate inovării și științei.
Fonduri europene în creștere
Potrivit lui Funeriu, în perioada programului european Horizon 2020, derulat pe cinci ani, România a atras 294 de milioane de euro. În actualul program, Horizon Europe, care are un buget total de 100 de miliarde de euro, România a atras deja 330 de milioane de euro la jumătatea perioadei de implementare.
„E posibil să atingem miliardul de euro atras. Ideal ar fi să atragem 4 miliarde, cât e raportul de populație al României vs UE. Deci stăm mult mai bine, încă sub potențial, pentru că cercetătorii români sunt, azi, mai buni decât acum 5 ani”, susține fostul ministru.
În opinia sa, o diminuare a finanțării naționale ar avea efecte directe asupra capacității României de a atrage bani europeni și de a păstra specialiștii performanți în țară.
„Economisim un euro, pierdem cinci”
Funeriu avertizează că reducerea bugetelor ar alimenta exodul cercetătorilor, într-un context internațional extrem de competitiv. „Reducerea finanțării naționale a cercetării va duce la plecarea lor (bătălia mondială pentru creiere e acerbă) și atragerea unor sume mai mici. Pe scurt: economisim un euro dar pierdem 5 euro și pierdem expertiza de top. Merită? Nu”, afirmă el.
Fostul ministru spune că premierul are „cu siguranță o logică foarte bună” și că „e momentul să o materializeze în acte”, sugerând că menținerea finanțării ar fi o decizie rațională inclusiv din perspectivă bugetară.
În același timp, Funeriu îl felicită pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru că ar fi renunțat la susținerea unei prevederi controversate.
Contractele multianuale, păstrate
„Îl felicit pe domnul ministru Alexandru Nazare că, în urma semnalelor venite dinspre comunitate, a renunțat să susțină în OUG pierderea caracterului multianual al contractelor de finanțare pentru cercetare”, scrie Funeriu, apreciind că această decizie oferă stabilitate proiectelor aflate în derulare.
El își invocă experiența personală în domeniu, arătând că este implicat în cercetarea românească din 2004, mai întâi ca membru al consiliului director al Ad Astra, apoi ca ministru al cercetării în perioada 2009–2012 și ulterior ca cercetător.
Funeriu susține că în mandatul său au fost introduse evaluări internaționale ale proiectelor și criterii de excelență și amintește că evaluarea institutelor de cercetare, începută împreună cu Dragoș Ciuparu, a fost ulterior oprită, dar că între timp a devenit „un fapt împlinit”.
„Cercetarea românească nu mai e de proastă calitate”
„Nu ezit nicio clipă să spun că azi cercetarea românească NU mai este ceva de proastă calitate. Majoritatea universităților și a institutelor au reușit, pas cu pas, să meargă în direcția corectă”, afirmă fostul ministru.
El admite existența unor probleme punctuale, precum „prea multe articole irelevante, doar ca să dea la număr” sau „foarte puține, exagerări salariale ale unor directori”, însă le califică drept minore în raport cu ansamblul sistemului.
În final, Funeriu transmite un mesaj tranșant către decidenți: „Eu nu mai pot accepta nici tăieri de la cercetare și nici politicieni care spun, în bloc, «cercetarea românească e în plop și plopul în aer»”, pledând pentru o abordare bazată pe date și performanță, nu pe percepții generalizante.
Comentează