Date oficiale de la Guvern: cum îți dai seama dacă ai holeră. Care sunt riscurile pentru România

”În urma discuțiilor ce au avut loc ieri, 15 iunie 2023, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu specialiștii și cu autoritățile responsabile de monitorizarea și protecția apelor Mării Negre (Ministerului Transporturilor, Administrația Națională Apele Române, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Institutului Național de Sănătate Publică și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”) s-a constatat că, în prezent, toți parametrii de calitate a apei se situează în limitele normale pentru această perioadă.

Reprezentanții INSP, împreună cu DSP Constanța și DSP Tulcea, continuă monitorizările microbiologice zilnice, pentru a identifica orice eventual risc pentru sănătate. În Constanța există deja 20 de puncte de recoltare, calitatea apei de îmbăiere fiind corespunzătoare în acest moment. În cazul în care, în urma analizelor rezultă o posibilă contaminare a apei costiere, populația va fi înștiințat, iar îmbăierea va fi interzisă.”, precizează Guvernul.

Holera este o boală infecțioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor și O139), care se transmite pe cale fecal-orală. Holera este o boală răspândită, de obicei, prin apă contaminată.

Factori de risc

Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecție în țările unde există o circulație a acestei bacterii. Este însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecțiozitatea.

Consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariția de focare/epidemii.

În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani.

Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile.

 

Semne și simptome

În majoritatea cazurilor infecția este asimptomatică sau determină diaree ușoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greață, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecția.

În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viața oamenilor prin apariția deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei și reprezintă o urgență medicală necesitând tratament imediat.

 

Modul de transmitere

Apa este de obicei, contaminată cu fecalele persoanelor infectate și, ea însăși, poate contamina, atât direct, cât și prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu.

Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei.

Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheață din comerțul stradal, legumele și fructele “reîmprospătate” folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum și cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic.

Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecția la un adult sănătos întrucât, bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac.

Măsuri preventive

Prevenția se bazează pe accesul la apă sigură și igiena adecvată. Recomandările preventive de care fiecare persoană poate ține cont sunt:

Consumul de apă din surse sigure;

Evitarea consumului de gheață din surse nesigure;

Consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee;

Spălatul frecvent al mâinilor.

Institutul Național de Sănătate Publică are în atribuții supravegherea bolilor transmisibile, iar cazul suspect sau confirmat de holera este raportat imediat telefonic de către furnizorii de servicii medicale la Direcțiile de Sănătate Publica și către Institutul de Sănătate Publica, in baza Hotărârii de Guvern 657/2022. În plus, în perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populații în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric).

Totodată, monitorizarea calității apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanța și DSP Tulcea prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere și calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.

Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfășoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înștiințați cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme.

Ținând cont de situația generată de ruperea barajului de la Nova Kahovka Ucraina, monitorizarea calității apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din județele Constanța și Tulcea.

Informațiile privind monitorizarea calității apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanța și Tulcea