De ce mai rămâne Moldova în CSI dacă a devenit și candidat la aderare în UE?

După primirea statutului de candidată la aderarea la Uniunea Europeană, puterea de la Chișinău poate examina ideea ieșirii Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente, dar un asemenea demers ar irita Moscova și ar da muniție opoziției pro-ruse, spune analistul Igor Boțan.

„După agresiunea Federației Ruse în Ucraina, CSI este un organism defunct, iar singura rațiune pentru Republica Moldova de a se mai afla în CSI este cea umanitară pentru apărarea cetățenilor săi aflați la muncă în Federația Rusă”, a spus în interviu Igor Boțan, care este și director al director al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), transmite Știri.md cu referire la Europa Liberă.

Între țările CSI, nu există regim de vize, iar unele țări recunosc reciproc drepturi sociale pentru cetățenii lor. Boțan citează estimări ale ministerul moldovean de externe despre faptul că în Rusia s-ar afla la muncă aproximativ 200 de mii de cetățeni moldoveni.

„Dacă decid că se mai pot folosi de mecanismele CSI pentru apărarea drepturilor cetățenilor moldoveni aflați la Moscova, autoritățile moldovene ar putea să manifeste prudență” și să evite imediat un demers de ieșire din CSI din motive „pragmatice”, spune analistul.

Alte aranjamente din CSI, inclusiv cel de liber schimb, nu mai funcționează în cazul R. Moldova de mulți ani, după ce Rusia a recurs la o politică a restricțiilor de import și embargourilor.

Dar R. Moldova nu se va putea afla mereu în CSI și va trebui să iasă oficial, dacă se alătură uniuni vamale din UE, spune Igor Boțan.

Până acum țară asociată și parte a unei zone de comerț liber cu UE, R. Moldova a primit statut de țară candidată la aderare printr-o decizie luată de liderii europeni la summit-ul lor din 23 iunie. Igor Boțan crede că vectorul de integrare europeană al R. Moldova nu se va mai schimba, chiar dacă opoziția pro-rusă a criticat aceste evoluții.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.