De ce Putin vizează acum Moldova?

Deocamdată, cel de-al doilea război al Rusiei pentru a smulge un teritoriu fostei sale colonii se oprește în prag.

Miercuri, Congresul deputaților din Transnistria, entitate pro-rusă nerecunoscută din Moldova, nu a cerut să treacă imediat sub aripa Kremlinului, așa cum au presupus cu siguranță mulți reprezentanți locali și unii observatori internaționali. Adunarea – convocată pentru prima dată în ultimii 17 ani – s-a limitat la a cere Moscovei un ''ajutor'' nespecificat. Mingea a trecut acum pe terenul rusesc, de unde o sursă anonimă prudentă de la Ministerul de Externe declară că ''apărarea compatrioților transnistreni rămâne una dintre priorități''.

Doar că pare a fi prea târziu pentru lovitura de scenă pe care diverse surse o preziseseră în ultimele zile: şi anume că joi, în timpul discursului său anual în faţa camerelor reunite, Vladimir Putin va anunța anexarea enclavei moldovenești, deschizând un al doilea front în războiul său de reconstituire a imperiului sovietic, susține La Stampa citat de stiripesurse.md

Deputați ai republicii nerecunoscute, cum ar fi Ghenadi Chorba, au crezut că solicitarea de a deveni parte a Rusiei era una iminentă. Scenariul a fost inspirat de cel de acum 10 ani din Crimeea: un teritoriu în mare parte rusofon nostalgic al trecutului comun sovietic, cu o populație căreia Moscova îi eliberase pașapoarte rusești cu pretextul ''apărării concetățenilor săi''. ''Referendumul'' privind secesiunea de Republica Moldova a fost organizat încă din 2006, însă Kremlinul a preferat să mențină Transnistria în sfera sa ca o enclavă ''înghețată'', păzită de un mic contingent militar de ''peacekeepers'' ruși și guvernată de un un clan de servicii secrete angajate în tot felul de afaceri.

Locul primului conflict armat post-sovietic, încă din 1992 Transnistria a devenit un pistol îndreptat spre capul Moldovei şi spre cel al Ucrainei - în cazul căderii acesteia în mâinile Rusiei s-ar deschide un al doilea front spre sud-vest, amenințând Odesa.

Modul în care această armă a fost mai întâi etalată, iar apoi coborâtă, sugerează o operațiune de propagandă sau o operațiune asupra căreia diferite facțiuni ale Kremlinului nu au luat încă o decizie. Mai ales că nu este una ușor de realizat. Transnistria este o fâșie de pământ de-a lungul graniței cu Ucraina care nu se învecinează cu Rusia, făcând deci imposibilă o invazie terestră. Pentru a transporta trupe cu avionul ar trebui să se survoleze teritoriul ucrainean - unde în ultima perioadă au fost doborâte aproape zilnic avioane rusești - sau România, țară membră NATO. Contingentul rus staționat în Transnistria ar urma să fie blocat de armata ucraineană de cealaltă parte a graniței.

O posibilă explicație ar fi cea a unui joc de presiune declanșat chiar de Transnistria, care odată cu izbucnirea războiului din Ucraina a rămas izolată de protectorii săi de la Moscova.

Profitând de blocarea negocierilor în care Kievul și Moscova erau mediatori, Chișinăul a început să-și impună propriile reguli secesioniștilor de la Tiraspol: aceștia fiind nevoiţi să plătească impozite și taxe vamale Moldovei. Președintele pro-european Maia Sandu a obţinut și aprobarea unui nou cod penal care consideră ''separatismul'' o crimă și, aşa cum notează cercetătorul de la Carnegie Politika Vladimir Solovyov, unul dintre motivele escaladării ar putea fi teama ca autoritățile secesioniste să piardă ''bani, autoritate și deci putere''.

Invocarea Moscovei ar putea fi, aşadar, mai degrabă o încercare de a o șantaja pe Sandu, decât pe Putin. Care poate planifica acum o nouă ''operațiune specială''. În două săptămâni ţarul trebuie să-și reconfirme al cincilea mandat prezidențial și știe foarte bine că electoratul său are nostalgia imperiului, iar o altă anexare, deși probabil doar pe hârtie, i-ar putea face pe oameni să uite de blocajul armatei în Ucraina și ar demonstra că Moscova nu are nici o intenție să se oprească.

Exact temerile din ultimele săptămâni ale Europei, care se pregătește să-și remedieze vulnerabilitățile în fața unei posibile noi agresiuni rusești. Care i-ar lovi mai întâi pe foștii supuși ai Moscovei: să ne amintim că ''întâmplător'', în urmă cu doar câteva zile, Serghei Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin a acuzat Moldova că ''urmează calea Ucrainei''.