Judecătorul Curții Constituționale Gheorghe Stan a participat la dezbaterile privind proiectul de modificare a pensiilor magistraților, deși se afla în concediu paternal, iar prezența sa a fost considerată surprinzătoare. Potrivit surselor Antena 3 CNN, acesta s-a exprimat în favoarea solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene și ar fi depus chiar o cerere proprie de trimitere a dosarului la instanța europeană, însoțită de mai multe întrebări preliminare.
Cum s-au desfășurat discuțiile
Ședința Curții Constituționale pe tema reformei a avut o durată redusă, de mai puțin de o oră. În cadrul întâlnirii s-a propus introducerea pe ordinea de zi a cererii ÎCCJ privind sesizarea CJUE, însă această solicitare nu a întrunit numărul necesar de voturi.
În aceste condiții, președinta Curții a stabilit un nou termen pentru continuarea dezbaterilor, respectiv data de 18 februarie.
Tot potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, Gheorghe Stan ar fi fost principalul susținător al demersului venit din partea Instanței Supreme și ar fi inițiat la rândul său un set de întrebări destinate judecătorilor europeni.
Taberele din interiorul Curții
Sursa citată indică faptul că judecătorul se numără printre cei patru membri ai CCR care se opun modificărilor propuse de Guvern și care ar fi lipsit în repetate rânduri de la ședințe pentru a împiedica adoptarea unei decizii.
Curtea urmează să hotărască săptămâna viitoare dacă va trimite cauza la CJUE, iar un astfel de scenariu ar putea întârzia soluționarea dosarului cu luni sau chiar cu aproximativ doi ani, deoarece CCR nu s-ar putea pronunța înainte de primirea răspunsului de la Luxemburg.
„La CJUE proiectul ca atare se va bloca, pentru că durează cel puțin un an de zile să spunem așa ca să fim optimiști. Există și o variantă, o procedură de urgență, care ar presupune undeva la șase luni, dar mă îndoiesc că va putea fi accesată în acest cadru. Îmi e teamă că mai degrabă Curtea Constituțională, tocmai pentru a evita acea soluție pe fond, nepopulară și neacceptată politic, și-ar dori o trimitere la CJUE ca să ia toată presiunea aceasta de pe ea însăși”, a explicat avocatul Toni Neacșu la Antena 3 CNN.
„Curtea trebuia să discute în plen chestia asta. Ei nu sunt obligați să sesizeze Curteade Justiție a Uniunii Europene. Ei pot să o facă sau să nu o facă. (…) Vă spun că în instanțele obișnuite durează cam doi ani răspunsurile de la CJUE. Până atunci, dosarul se suspendă. La CCR, dosarul se suspendă până vine răspunsul”, a spus și Augustin Zegrean, fostul judecător CCR.
De ce solicită ÎCCJ intervenția CJUE
După ce a atacat legea la Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o cerere oficială prin care a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o zi înaintea ședinței CCR.
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie.
În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”, a anunțat ICCJ într-un comunicat de presă.
Instanța supremă consideră că proiectul Guvernului poate genera un tratament diferențiat al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu și că măsurile nu sunt însoțite de o fundamentare suficientă. De asemenea, ÎCCJ apreciază că schimbările propuse ar putea diminua securitatea financiară a judecătorilor, ar menține instabilitatea legislativă și ar introduce reguli tranzitorii dificil de justificat.
„Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene. Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”, a explicat ICCJ.
Ce schimbări aduce reforma
Proiectul adoptat de Executiv prevede majorarea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani.
În plus, cuantumul pensiei ar urma să fie limitat la cel mult 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Comentează