Creierul uman este bombardat în mod constant cu o avalanșă de experiențe senzoriale, însă doar câteva dintre aceste experiențe devin memorabile. Ce determină care amintiri rămân și care se pierd? Un studiu recent publicat în revista Nature Human Behavior de către oamenii de știință de la Universitatea Yale oferă noi perspective asupra acestei vechi întrebări, scrie earth.com.
Complexitatea memoriei creierului uman
Condusă de Ilker Yildirim, profesor asistent de psihologie, și John Lafferty, profesor John C. Malone de statistică și știința datelor, cercetarea indică faptul că creierul uman acordă mai multă importanță amintirilor pe care nu le poate explica sau interpreta cu ușurință.
Studiul propune că, dacă o experiență este dificil de înțeles sau neașteptată, creierul are mai multe șanse să o rețină. Acest lucru sugerează că abilitatea creierului de a explica sau de a prezice un eveniment joacă un rol crucial în determinarea experiențelor care devin amintiri de durată."Mintea acordă prioritate amintirii lucrurilor pe care nu este capabilă să le explice foarte bine", spune Yildirim."Dacă o scenă este previzibilă și nu este surprinzătoare, aceasta ar putea fi ignorată".
Amintiri surprinzătoare
Pentru a ilustra acest aspect, luați în considerare un scenariu în care întâlniți un hidrant de incendiu într-un mediu natural îndepărtat.Prezența hidrantului de incendiu într-un cadru atât de neașteptat face ca scena să fie dificil de interpretat și, astfel, mai memorabilă.
Acest lucru sugerează că creierul uman este programat să acorde mai multă atenție și să își amintească experiențe neobișnuite sau complexe.
Combinarea inteligenței artificiale cu analiza comportamentalăStudiul a presupus dezvoltarea unui model computațional pentru a explora procesul de formare a memoriei în creierul uman, concentrându-se pe două etape-cheie: comprimarea semnalelor vizuale și reconstrucția acestora.
Cercetătorii au efectuat apoi o serie de experimente în care participanților li s-a arătat o secvență rapidă de imagini naturale și li s-a cerut ulterior să le reamintească pe unele specifice.
Constatările au arătat că imaginile care au fost mai greu de reconstruit de către modelul computațional au avut mai multe șanse de a fi reținute de către participanți.
Mai mult, acest lucru sugerează că complexitatea și imprevizibilitatea unei scene vizuale joacă un rol semnificativ în determinarea memorabilității acesteia.
"Am folosit un model de inteligență artificială pentru a încerca să facem lumină în ceea ce privește percepția scenelor de către oameni", spune Lafferty, care este, de asemenea, director al Centrului pentru Neurocomputație și Inteligență Automată din cadrul Institutului Wu Tsai de la Yale. "Această înțelegere ar putea ajuta la dezvoltarea unor sisteme de memorie mai eficiente pentru IA în viitor".
Implicații pentru IA și memoria creierului umanPerspectivele acestui studiu nu numai că ne fac să avansăm în înțelegerea memoriei umane, dar au și potențiale aplicații în domeniul inteligenței artificiale.
Prin imitarea abordării creierului uman în ceea ce privește memoria, sistemele de inteligență artificială ar putea fi concepute pentru a prioritiza și a memora informațiile mai eficient.Creierul nostru se concentrează asupra experiențelor care sunt dificil de interpretat, asigurându-se că sunt reținute cele mai semnificative și potențial utile amintiri.
Această nouă înțelegere ar putea deschide calea pentru progrese atât în neuroștiință, cât și în inteligența artificială, oferind o apreciere mai profundă a modului în care ne amintim și a motivelor pentru care unele amintiri ies în evidență mai mult decât altele.
Potențialul de înțelegere a memoriei creierului uman
Înțelegerea modului în care creierul uman formează și reține amintirile poate avea un impact semnificativ asupra diferitelor domenii. Printre aplicațiile potențiale se numără:
Îmbunătățirea metodelor educaționaleÎnțelegerea mecanismelor memoriei poate duce la dezvoltarea unor strategii de învățare personalizate care să facă informațiile mai ușor de reținut.
Educatorii pot concepe programe de învățământ care să valorifice principiile de retenție a memoriei, asigurându-se că informațiile complexe și neașteptate sunt prezentate într-un mod atractiv pentru a spori retenția elevilor.
Îmbunătățirea tratamentelor de sănătate mintală
Cunoașterea formării memoriei în creierul uman poate ajuta la dezvoltarea de terapii pentru afecțiuni precum PTSD, în care amintirile traumatice sunt prea vii.Ar putea fi elaborate tehnici care să ajute la reîncadrarea sau la diminuarea impactului acestor amintiri.
În plus, se pot concepe programe de reabilitare cognitivă pentru persoanele cu deficiențe de memorie cauzate de leziuni sau boli, folosind principiile derivate din această cercetare pentru a consolida retenția memoriei.
Îmbunătățirea experienței utilizatorului în tehnologie
Pot fi dezvoltați algoritmi personalizați de furnizare a conținutului pentru a oferi conținut care are mai multe șanse de a fi reținut de către utilizatori, îmbunătățind implicarea și satisfacția. Tehnologiile de realitate virtuală și augmentată pot utiliza principiile de retenție a memoriei pentru a crea experiențe cu un impact mai mare și mai memorabile, fie în scopuri de divertisment, educație sau formare.
Studiul complet a fost publicat în revista Nature Human Behaviour.
Comentează