Sunt oameni care seara, efectiv, se prăbușesc în pat, epuizați fizic, dar cu mintea turată la maximum. Gânduri care se învârt, scenarii care se derulează, liste mentale care nu se mai termină. O nouă cercetare australiană vine cu o explicație solidă, pentru unii dintre cei care trăiesc asta noapte de noapte, ceasul intern al creierului ar putea fi dereglat.
Un studiu publicat în revista științifică Sleep Medicine arată că insomnia cronică ar putea fi legată de întârzieri ale ritmului circadian, mecanismul intern care reglează ciclul de 24 de ore al activității noastre mentale. Cu alte cuvinte, creierul nu primește semnalul clar că e momentul să încetinească.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea din Australia de Sud, care a urmărit, în premieră, felul în care gândirea crește și scade pe parcursul unei zile întregi, comparând persoane cu insomnie pe termen lung cu persoane care dorm fără probleme, notează SciTechDaily.
Un experiment fără repere
Pentru a înțelege ce se întâmplă, cercetătorii au eliminat aproape toate indiciile externe. 32 de adulți, dintre care 16 cu insomnie și 16 fără tulburări de somn, au fost monitorizați timp de 24 de ore, rămânând treji în pat. Lumină slabă, mese controlate, activitate minimă. Fără telefoane, fără ferestre către lume. Practic, un laborator în care doar ceasul intern mai dicta ritmul.
În fiecare oră, participanții au completat chestionare detaliate despre tonul, calitatea și controlul gândurilor lor. Așa a fost cartografiat, pas cu pas, pulsul cognitiv al fiecăruia.
Rezultatul? Atât cei care dorm bine, cât și cei cu insomnie au avut un tipar circadian clar, cu vârfuri cognitive după-amiaza și minime în zorii zilei. Doar că aici apar nuanțele.
Diferența subtilă care schimbă tot
La persoanele fără probleme de somn, activitatea mentală scade firesc seara. Creierul trece de la modul rezolvare de probleme la un soi de retragere liniștită. La cei cu insomnie, însă, această „deconectare” este estompată.
Profesorul Kurt Lushington, coordonatorul studiului, spune că tiparele de gândire ale celor cu insomnie rămân asemănătoare celor din timpul zilei, chiar și în orele în care organismul ar trebui să se pregătească de odihnă. Mai mult, vârful lor cognitiv este întârziat cu aproximativ șase ore și jumătate. Practic, ceasul intern le spune că încă e timp de analiză, planuri și implicare emoțională, când ar trebui să fie liniște.
„Somnul nu înseamnă doar să închizi ochii. Înseamnă să lași deoparte gândirea orientată spre obiective și implicarea afectivă”, explică Lushington. Iar în insomnie, acest proces este întârziat.
Ce urmează, tratamente mai țintite
Descoperirea deschide o pistă nouă pentru tratamente. În loc să se concentreze exclusiv pe tehnici comportamentale, specialiștii sugerează intervenții care să întărească ritmurile circadiene. Expunere la lumină la ore bine stabilite, rutine zilnice clare, structură. Sunt măsuri simple, dar cu potențial real.
Profesorul Jill Dorrian, coautoare a studiului, vorbește și despre rolul practicilor de tip mindfulness, care pot ajuta la calmarea fluxului mental înainte de culcare.
Insomnia afectează aproximativ 10 la sută din populație și până la o treime dintre vârstnici. Pentru mulți, senzația este aceeași, corpul obosit, mintea alertă. Acest studiu sugerează că problema nu ține doar de stres sau obiceiuri greșite, ci de o desincronizare fină, dar persistentă, a ceasului intern.
Pe scurt, uneori nu voința lipsește, ci semnalul biologic care spune clar, acum e timpul să te oprești.
Comentează