În septembrie 2024, autoritățile anunțau cu mare pompă o lovitură majoră în Portul Constanța. O „captură record” de cocaină, ascunsă în zeci de butoaie cu pulpă de fructe congelată, venite din Ecuador. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, transmitea că nu este vorba despre o întâmplare, ci despre o operațiune „structurată și planificată de luni de zile”, sugerând un succes major al statului român în lupta cu traficul internațional de droguri.
UPDATE - Replica MAI, la finalul articolului!
La nivel de comunicare, povestea a fost simplă și spectaculoasă, cu tone de marfă suspectă, o rețea internațională și o intervenție coordonată până la graniță. Containerul ajunge la Constanța, este monitorizat, marfa pleacă spre Alba, apoi spre Nădlac, iar autoritățile intervin. Totul pare desprins din manualul perfect al unei operațiuni antidrog reușite.
Realitatea din dosar: zeci de butoaie, dar fără o cantitate clară
Când cobori însă din declarațiile politice în rechizitoriul DIICOT, lucrurile devin mult mai nuanțate și mult mai incomode. Procurorii susțin că în țară ar fi fost introduse 70 de butoaie „ce conțineau cocaină”, iar schema logistică este prezentată amplu, cu 66 de butoaie direcționate spre ieșirea din țară, 4 păstrate separat.
Pe hârtie, acuzația rămâne una de anvergură, nu există nicio reducere formală a dosarului la un caz minor. Din contră, construcția acuzării păstrează imaginea unui transport masiv, în linie cu discursul public despre „captură record”.
Și totuși, exact aici lucrurile încep să fie neclare.
De la „captură record” la 9 grame
În concluziile scrise depuse în instanță, apărarea susține că, dincolo de formulările generale din rechizitoriu, singura cantitate concretă de cocaină identificată și cuantificată ar fi de aproximativ 9,96 grame, obținute experimental dintr-un singur butoi. Pentru restul, avocații vorbesc despre „urme” de substanță, fără o determinare clară a cantității și a concentrației.
Această diferență generează două realități complet diferite, una în care statul vorbește despre tone de cocaină și alta în care, în plan probator, discuția ajunge la câteva grame și la analize repetate pentru a confirma existența substanței.
Apărarea merge mai departe și susține că dosarul nu stabilește în mod riguros cantitatea totală de cocaină, deși acest element este esențial pentru definirea infracțiunii. În lipsa unei expertize clare privind cantitatea și concentrația, acuzația ar rămâne la nivel de presupunere extinsă din „prezența” substanței în produs.
Anchetă cu probleme sau strategie de comunicare exagerată?
Un alt punct sensibil este modul în care cazul a fost prezentat public. Avocații susțin că eticheta de „captură record” a fost lansată înainte ca autoritățile să stabilească științific dimensiunea reală a drogurilor din transport. Cu alte cuvinte, comunicarea a mers mult mai repede decât probele.
În același timp, dosarul arată că identificarea cocainei nu a fost deloc simplă. Analizele au fost repetate, unele rezultate inițial negative au devenit ulterior pozitive, iar metoda de extracție a fost una complexă, dezvoltată în laborator pentru a separa cocaina din pulpa de fructe congelată. Toate acestea ridică întrebări legitime despre cât de solidă este baza tehnico-științifică a acuzației, arată apărarea.
Apărarea a cerut în mod repetat o expertiză independentă pentru stabilirea cantității și concentrației de drog, dar aceste solicitări nu au fost soluționate în mod real.
Camera preliminară nu oprește dosarul
În mai 2025, Tribunalul Constanța a decis că rechizitoriul este legal și că procesul poate începe. Practic, instanța de fond nu a considerat că aceste probleme sunt suficiente pentru a întoarce dosarul la DIICOT.
Contestația formulată ulterior a reluat toate aceste critici, inclusiv ideea că rechizitoriul este „inform” și că nu descrie clar situația de fapt, mai ales sub aspectul cantității de droguri.
Curtea de Apel Constanța, prin încheierea din ianuarie 2026, nu a anulat dosarul și nu a dat dreptate apărării pe aceste puncte. Instanța a lăsat clar de înțeles că aceste chestiuni vor fi analizate la judecata pe fond.
Întrebarea care nu dispare: unde sunt „tonele”?
Cazul Constanța rămâne astfel prins între două planuri. Pe de o parte, discursul oficial și politic despre o captură majoră, o operațiune complexă, o dovadă că statul lovește rețelele internaționale de droguri. Pe de altă parte, realitatea din dosar arată analize complicate, rezultate neuniforme și o dispută serioasă privind cantitatea efectivă de cocaină.
Diferența dintre „tone de cocaină” și „9 grame obținute experimental” nu este doar o chestiune tehnică, ci o prăpastie care ridică întrebări despre modul în care sunt construite dosarele, despre rigoarea probelor și despre felul în care autoritățile aleg să comunice succesele.
Iar până când instanța de fond va da un răspuns clar, întrebarea rămâne în picioare: a fost vorba despre una dintre cele mai mari capturi de cocaină din România sau despre un caz umflat în spațiul public, care, în instanță, trebuie să demonstreze mult mai mult decât câteva grame și niște „urme”?
UPDATE - Replica MAI:
Referitor la informațiile apărute privind cocaina ascunsă în butoaie cu pulpă de fructe congelată din Ecuador și având în vedere interpretările eronate vehiculate în spațiul public, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române precizează, pentru o corectă informare a opiniei publice, următoarele:
Asocierea între cantitatea de „3 tone de cocaină” și cea de „9 grame”, este una incorectă, sugerând existența unei discrepanțe sau a unei situații neclare. În realitate, această comparație rezultă dintr-o confuzie între etape diferite ale unor activități operative și între niveluri distincte de analiză.
Cauza la care se face referire este cunoscută sub denumirea „Acțiunea Exotic” și reprezintă o intervenție de succes a Poliției Române, prin structurile specializate în combaterea criminalității organizate, în colaborare cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța. Scopul operațiunii a fost destructurarea unei rețele implicate în traficul internațional și intern de droguri de mare risc.
Investigațiile au evidențiat un mod de operare deosebit de sofisticat, constând în disimularea cocainei în pulpă de fructe congelată, metodă utilizată pentru a evita controalele obișnuite. Din probatoriul administrat a rezultat că, în perioada august–septembrie 2024, inculpații au desfășurat activități repetate de trafic internațional de droguri de mare risc.
Astfel, la data de 19 august 2024, aceștia au introdus în țară, din Ecuador, prin intermediul unui container, 70 de butoaie conținând pulpă de fructe congelată amestecată cu cocaină. Ulterior, la data de 23 septembrie 2024, au încercat să scoată din țară 66 dintre aceste butoaie, prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, cu destinația Olanda.
De asemenea, inculpații au transportat cele 70 de butoaie din Portul Constanța Sud Agigea până în localitatea Aiud, în perioada 19–23 septembrie 2024, iar ulterior 66 dintre acestea au fost deplasate în municipiul Sebeș și apoi către punctul de frontieră Nădlac.
În cadrul cercetărilor, specialiștii criminaliști au prelevat probe din materialul congelat în cantități de ordinul zecilor de grame, exclusiv pentru confirmarea prezenței substanței interzise, nu pentru extracția integrală a cocainei.
La nivelul Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor a fost dezvoltată și optimizată o metodă complexă de extracție a cocainei din pulpă de fructe congelată, în colaborare cu specialiști din mai multe state ale Uniunii Europene (Germania, Olanda, Spania și Italia), având în vedere dificultatea ridicată a acestui proces.
Pe baza experimentelor realizate, s-a obținut o metodă de extracție în mai multe etape, cu un randament de aproximativ 65%. Cantitatea de 9,95 grame de cocaină menționată public reprezintă rezultatul unei singure probe analizate.
În baza acestor rezultate, s-a estimat că un butoi de aproximativ 200 kg ar putea conține circa 1,35 kg de cocaină, cu o concentrație de 84,24% în pulberea obținută. Subliniem că aceste date reprezintă estimări științifice raportate strict la proba analizată.
Realizarea unor analize similare pentru toate butoaiele ar presupune costuri foarte ridicate, un timp de procesare îndelungat (de ordinul anilor), precum și utilizarea unor resurse tehnice și umane semnificative, în condițiile în care procesul implică substanțe toxice și condiții speciale de laborator.
Conform practicilor internaționale, în astfel de situații, autoritățile se limitează la confirmarea prezenței substanțelor interzise și la estimări fundamentate științific, fără a proceda la extracția integrală a drogului din materialul suport.
Totodată, trebuie subliniat că referirea la cantități de ordinul tonelor vizează dimensiunea potențială a rețelei și a operațiunii de trafic, în context internațional, și nu rezultatul punctual al unei analize de laborator.
Intervenția promptă și coordonată a polițiștilor și procurorilor a condus la indisponibilizarea transportului înainte ca acesta să fie introdus pe piață, prevenind astfel distribuirea unei cantități semnificative de droguri de mare risc.
Respingem ferm orice afirmații care pun sub semnul întrebării profesionalismul instituțiilor implicate. Toate activitățile au fost desfășurate cu respectarea strictă a cadrului legal și a standardelor profesionale.
În anul 2025, au fost capturate peste 3.100 kg de droguri, dintre care aproape 1.100 kg de droguri de mare risc și peste 2.000 kg de droguri de risc, peste 53.000 de comprimate și aproape 900 kg de masă vegetală verde.
Investițiile realizate se reflectă în rezultatele obținute, respectiv creșterea numărului de grupuri infracționale destructurate (+4%) și creșterea cantității de droguri de mare risc (+446%) și de risc (121%) capturate.
Combaterea traficului de droguri rămâne o prioritate strategică, iar acțiunile vor continua prin consolidarea cooperării interinstituționale și utilizarea tuturor resurselor disponibile, în vederea asigurării siguranței cetățenilor și combaterii eficiente a criminalității organizate.
