Lungimea autostrăzilor din România este pe cale să se dubleze în următorii cinci ani, iar densitatea raportată la suprafață va urma aceeași evoluție, arată datele analizate de Profit.ro. Tendința va apropia România de nivelurile înregistrate de marile state din vestul Europei, în timp ce zona Bucureștiului va ajunge să rivalizeze, din punct de vedere al conectivității rutiere, cu marile capitale europene.
În prezent, România are în circulație 1.422 de kilometri de autostradă, un nivel care a permis deja depășirea unor state precum Cehia, Danemarca sau Croația. În paralel, sunt în construcție alți 832,2 kilometri, care, dacă termenele contractuale sunt respectate, vor fi finalizați în următorii trei-patru ani, ducând rețeaua la aproximativ 2.255 de kilometri de autostradă deschisă traficului.
Această extindere va urca România mai multe poziții în clasamentele europene, atât după lungimea totală a rețelei, cât și după numărul de kilometri raportați la suprafața țării și la populație. Până în 2029, România ar urma să depășească state precum Suedia, Ungaria, Polonia sau Elveția, în ipoteza în care acestea nu vor înregistra, la rândul lor, creșteri semnificative ale rețelelor proprii.
Scenariul extins: peste 2.800 km de autostradă
Potrivit declarațiilor directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, în următorii cinci ani ar putea fi finalizați, cumulat, 1.752,82 kilometri de autostradă. Aceasta ar însemna că, pe lângă tronsoanele deja aflate în lucru, alți aproape 1.000 de kilometri ar urma să intre efectiv în șantier până în 2030.
Un asemenea ritm ar conduce la o rețea totală de aproximativ 2.825 de kilometri de autostradă, un nivel care ar plasa România peste state precum Olanda sau Grecia din punctul de vedere al lungimii totale. La nivel continental, Europa dispune de circa 77.000 de kilometri de autostrăzi, cu cele mai extinse rețele în Spania, Germania și Franța.
La polul opus se află statele cu rețele reduse, precum Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia sau Norvegia, fiecare cu mai puțin de 1.000 de kilometri de autostradă. Comparativ cu acestea, România a ieșit deja din zona periferică a clasamentului, însă decalajele față de liderii europeni rămân semnificative.
Densitatea rămâne o provocare, cu excepția Capitalei
Raportată la suprafață, România continuă să fie una dintre țările codașe ale Europei în privința densității autostrăzilor. În schimb, regiunea București–Ilfov se detașează net, mai ales după finalizarea integrală a inelului A0, apropiindu-se de valorile înregistrate de marile capitale europene.
În Europa, densitățile maxime depășesc 100 de kilometri de autostradă la 1.000 km² în zone precum Budapesta, Viena, Madrid sau Berlin, dacă ne raportăm strict la capitale. La nivel național, țările mici și dens populate, precum Olanda, conduc clasamentele, cu peste 60 km de autostradă la 1.000 km², urmate de Luxemburg, Belgia și Germania, în timp ce Elveția atinge aproximativ 33 km/1.000 km².
România se află, în prezent, la doar 6 km de autostradă la 1.000 km², însă până în 2029 ar urma să ajungă la aproape 10 km/1.000 km². În contrast, regiunea București–Ilfov se apropie deja de 80 km/1.000 km², un nivel comparabil cu cele mai dense regiuni europene.
Calendarul lucrărilor: peste 200 km noi în următorii doi ani
După cei aproximativ 146 de kilometri dați în exploatare în 2025, anul viitor ar urma să aducă alți 167 de kilometri finalizați pe autostrăzile A0, A1, A3 și A8. În 2027 sunt programate noi loturi pe A1 și A13, cu o lungime cumulată de circa 138 de kilometri, ceea ce va însemna peste 200 de kilometri noi care vor îmbunătăți mobilitatea în doar doi ani.
Pentru anul viitor sunt așteptate inaugurări pe mai multe axe majore, inclusiv pe A1, cu tronsoane precum Tigveni–Curtea de Argeș și Margina–Holdea, pe A3, în zona Nădășelu–Poarta Sălajului, pe A0, în sectorul nordic, dar și pe A8, Autostrada Unirii, între Târgu Mureș și Ungheni.
În 2027, planurile prevăd finalizarea integrală a Autostrăzii Sibiu–Pitești, prin deschiderea ultimelor tronsoane dintre Boița și Tigveni, precum și finalizarea celor patru loturi dintre Sibiu și Făgăraș, pe viitoarea autostradă Sibiu–Brașov. Realizarea acestor obiective depinde însă de respectarea contractelor de către constructori, de capacitatea autorităților de a asigura plățile la timp și de menținerea unor condiții administrative și politice care să nu întârzie demararea noilor proiecte.
Comentează