Filmul "De la Doină la Rembetiko - o rapsodie balcanică", regia Cristian Radu Nema şi Mimis Ravanis, va avea două proiecţii speciale, pe 25 şi 26 octombrie, la Baia Mare şi, respectiv, Târgu Lăpuş, în cadrul primei ediţii a Zilelor filmului de patrimoniu în Maramureş, informează Asociaţia Culturală CRN.
Proiecţiile speciale sunt programate pe 25 octombrie, de la ora 18:30, la Centrul de Artă Contemporană Colonia Pictorilor din Baia Mare şi, respectiv, pe 26 octombrie, de la ora 18:30, la Casa de Cultură "Vasile Grigore Latiş" din Târgu Lăpuş, precizează un comunicat al Asociaţiei transmis, miercuri, AGERPRES.
Evenimentele vor avea loc în prezenţa regizorului Cristian Radu Nema, a iniţiatorului proiectului, Bianca Beatrice Michi, precum şi a unora dintre protagoniştii filmului şi se bucură de înaltul patronaj al Ambasadei Greciei în România.
"De la Doină la Rembetiko - o rapsodie balcanică", film documentar artistic turnat în Maramureş şi în Grecia, evocă rădăcinile culturale ale unor elemente emblematice de patrimoniu imaterial: doina românească şi rembetiko grecesc.
Filmul îşi propune să creioneze confluenţa dintre două genuri muzicale aparte ce reprezintă spiritualitatea a două popoare ce se întâlnesc într-un spaţiu cultural unic: doina românească şi rembetiko grecesc, ambele incluse în patrimoniul imaterial UNESCO. Pelicula este inspirată de corespondenţa epistolară dintre bunicul autoarei scenariului, Bianca Beatrice Michi, şi scriitorul Panait Istrati, de la a cărui naştere s-au împlinit 140 de ani în 2024. Pe lângă valoarea sentimentală, filmul are o valoare de patrimoniu din perspectivă etnomuzicologică.
"Cinematografia română este, în opinia mea, parte din patrimoniul nostru cultural imaterial. Nu doar al României, ci al întregii Europe. Aş propune-o, integral şi necondiţionat, spre a face parte din patrimoniul UNESCO, aşa cum doina românească a fost inclusă, sau rembetiko grecesc, aceste două trăiri muzicale aduse în lumină în acest film. Prin fiecare creaţie cinematografică pe care am încercat să o clădesc până acum, şi prin cele pe care le voi face în continuare, vreau să ştiu că acest izvor nu va seca vreodată", a afirmat regizorul Cristian Radu Nema, potrivit sursei citate.
Naratorul filmului este interpretul şi omul de cultură Nicu Alifantis, care descrie mozaicul cultural căruia îi aparţin, într-un fel, cele două genuri muzicale.
"Filmul acesta m-a adus mai aproape de emoţia copilăriei şi de căutarea rădăcinilor. Trebuie să ştim de unde venim pentru a putea afla către ceea ce aspirăm. Mă bucur că reuşesc să împărtăşesc cu ceilalţi bucuria de a face parte dintr-un mozaic etno-cultural", a declarat Nicu Alifantis, citat în comunicat.
La realizarea filmului au participat, de asemenea, interpreta maramureşeană Maria Casandra Hauşi şi prof. Gheorghe Gh. Pop, precum şi alţi artişti din România şi Grecia, printre care Horitoarele din Lăpuş, surorile Danciu din Costeni, Maria Leordean din Leordina, Ioan Pop din Hoteni, Ştefan Cosma din Vişeu de Jos, Buda Ana din Lăpuş, Alexandru Ilea-Noian, dar şi Niki Xilouri şi Vanghelis Siligardos, din Grecia.
Proiecţiile de film sunt completate de vernisajul expoziţiei virtuale intitulată "O prietenie dincolo de anotimpuri - Mihai Bandac şi Dumitru Fărcaş", expoziţie care aduce împreună doi artişti emblematici pentru spaţiul cultural maramureşean şi internaţional, pictorul Mihai Bandac şi muzicianul Dumitru Fărcaş. Expoziţia este inspirată de proiectul artistic "Anotimpurile" în care peisajele aerate ale artistului plastic fuzionează cu sunetul profund al taragotului.
Accesul la evenimente este liber.
Proiectul este organizat de Asociaţia Culturală CRN, este realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş iar parteneri sunt Institutul Naţional al Patrimoniului, Colonia Pictorilor din Baia Mare, Casa de Cultură "Vasile Grigore Latiş" din Târgu Lăpuş şi Marmatia Art.
După 16 ani de la includerea doinei româneşti în Patrimoniul Imaterial UNESCO, proiectul "Zilele filmului de patrimoniu în Maramureş" îşi propune să contribuie la păstrarea şi promovarea unor elemente din patrimoniul imaterial românesc în legătură cu alte elemente de patrimoniu recunoscute la nivel european şi să creeze prilejul de afirmare a unor interpreţi şi continuatori ai unor tradiţii ancestrale, în contextul invocării unor personalităţi culturale recunoscute la nivel universal, dar insuficient prezentate în contextul actual. Proiectul încearcă să prezinte elementele de patrimoniu imaterial într-o manieră cât mai autentică şi nealterată de tendinţele comerciale.
Comentează