Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care extinde semnificativ controlul statului asupra investițiilor și schimbărilor de acționariat în domenii considerate sensibile, inclusiv atunci când investitorii provin din Uniunea Europeană. Documentul, analizat de Profit.ro, arată că noile reguli vor obliga companiile din energie, transporturi, bănci, mass-media, inteligență artificială sau industria farmaceutică să obțină avizul unei comisii speciale înainte de finalizarea tranzacțiilor.
În timp ce Guvernul invocă necesitatea protejării securității naționale și a ordinii publice, ordonanța consolidează puterea unei structuri deja controversate, cu competențe sporite și cu o conducere mai strâns legată de aparatul prim-ministrului. În paralel, criticile publice formulate chiar de premier la adresa beneficiilor financiare ale membrilor comisiei rămân fără urmări concrete în actul normativ.
Noua reglementare vine într-un context în care Executivul vorbește tot mai des despre reformă și reducerea risipei, dar evită să atingă zonele sensibile din propriul sistem decizional, acolo unde transparența este deja limitată.
O comisie cu istoric opac și atribuții tot mai largi
Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe a fost creată în 2022 pentru a analiza investițiile din afara Uniunii Europene, cu impact asupra unor sectoare strategice. În timp, aria sa de competență a fost extinsă, iar la finalul anului 2024 Guvernul a decis ca inclusiv investițiile realizate de cetățeni români și firme autohtone să fie supuse unui filtru de securitate națională.
Unul dintre cele mai sensibile cazuri analizate de comisie a fost tentativa companiei energetice de stat a Ungariei, MVM Group, de a prelua E.ON Energie România. În urma sesizării Ministerului Energiei, tranzacția a ajuns pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a decis blocarea acesteia, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro.
În același timp, componența comisiei a devenit tot mai greu de verificat public. La începutul lui 2025, fostul premier Marcel Ciolacu a semnat o nouă structură a CEISD, însă lista membrilor a fost clasificată, o practică păstrată ulterior și de actualul Executiv.
Critici dure, urmate de aceeași discreție
Ajuns la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a atacat public indemnizațiile membrilor comisiei, pe care le-a catalogat drept disproporționate. El a arătat că aceștia pot încasa până la 90% din salariul unui ministru într-o singură lună, doar din participarea la ședințe, în condițiile în care companiile plătesc și o taxă consistentă pentru avizare.
Declarațiile premierului au creat așteptarea unei corecții rapide, cu atât mai mult cu cât Bolojan a vorbit despre „nedreptăți” care trebuie eliminate prin viitoare pachete legislative. În practică însă, la scurt timp după aceste critici, noul prim-ministru a semnat o nouă componență a comisiei, păstrând atât nivelul indemnizațiilor, cât și secretizarea numelor membrilor.
Această discrepanță între discursul public și deciziile administrative alimentează percepția că reforma anunțată se oprește exact acolo unde începe confortul sistemului.
Investiții europene tratate ca risc de securitate
Ordonanța pregătită de Guvern introduce o schimbare majoră de filosofie, prin includerea explicită a investitorilor din Uniunea Europeană în sfera examinării de securitate. Practic, orice dobândire de active în tehnologii avansate, infrastructură critică, sectorul farmaceutic sau industria de apărare va trebui avizată, indiferent de originea europeană a capitalului.
Deși Executivul invocă alinierea la orientările Uniunii Europene, extinderea controlului asupra unor domenii precum mass-media, sectorul financiar-bancar sau procesarea datelor ridică semne de întrebare privind echilibrul dintre securitate și libertatea economică. Pentru mediul de afaceri, noile reguli înseamnă un filtru suplimentar, cu potențial de blocaj administrativ și decizii greu de contestat.
În paralel, taxa de examinare este redusă de la 10.000 la 5.000 de euro, o concesie minoră în raport cu extinderea masivă a sferei de aplicare și cu costurile indirecte generate de întârzieri și incertitudine.
Puterea mutată la Cancelaria premierului
Un alt element-cheie al ordonanței este schimbarea centrului de decizie. Dacă până acum rolul principal revenea Consiliului Concurenței, proiectul prevede ca soluția de autorizare să fie emisă prin ordin al șefului Cancelariei Prim-Ministrului, într-un termen mult redus. Totodată, comisia își schimbă denumirea în Comisia pentru examinarea investițiilor, iar președinția acesteia revine explicit șefului Cancelariei.
Funcția este ocupată în prezent de Mihai Jurca, un apropiat al premierului Bolojan, cunoscut pentru măsurile de austeritate și restructurare propuse imediat după instalarea la Palatul Victoria. Întreaba carieră a lui Jurca este legată de Bolojan, acesta activând doar în subordinea acestuia de la finalizarea studiilor la SNSPA. În timp ce activa la Primăria Oradea, Jurca a urmat și un master la universitarea din Berlin la care predă Alina Mungiu-Pippidi. Concentrarea deciziei într-o structură aflată direct sub controlul Cancelariei ridică semne de întrebare privind independența procesului de avizare.
În același timp, componența comisiei este extinsă prin includerea permanentă a STS, care va dezvolta o platformă digitală dedicată, iar toți participanții vor trebui să dețină certificate de acces la informații clasificate, nivel strict secret. În timp ce digitalizarea este prezentată ca un pas înainte, opacitatea decizională riscă să devină regula, nu excepția.
Comentează