DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Decizia Curții Constituționale - Ce s-a întâmplat și ce urmează în Republica Moldova

stiri.md
Curtea Constitutionala Moldova

Curtea Constituțională a luat ieri o decizie importantă pe marginea unei dispute serioase dintre două instituții importante ale statului.

Pe de o parte, ea merită examinată, minuțios și aprofundat, pentru ca societatea să înțeleagă mai bine ce, cum și de s-a întâmplat, odată cu pronunțarea acestei decizii, transmite Știri.md.

Dar, pe de altă parte, este necesar să fie clar ce se va întâmpla în continuare în Republica Moldova, cum va influența această decizie situația de mai departe și, în particular, dacă decizia la care respectivă va ameliora conflictul interinstituțional sau îl va aprinde și mai tare? Răspuns la acestea și alte întrebări au oferit invitații dezbaterii publice: „Decizia Curții Constituționale: ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla în Moldova?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, Curtea Constituțională (CC) este unica instituție de jurisdicție constituțională din Moldova.

CC este o instituție independentă care se supune în exclusivitate doar Constituției. Rolul Curții este să asigure supremația textului Constituției, să asigure realizarea principiului de separare a puterilor în stat și să garanteze responsabilitatea statului față de cetățeni și viceversa.

CC reacționează la sesizarea instituțiilor abilitate și pentru a asigura controlul constituționalității legilor, regulamentelor, hotărârilor Parlamentului, decretelor etc.

De asemenea, Curtea are și alte atribuții: interpretează Constituția, se pronunță pe marginea inițiativelor de modificare a Constituției, confirmă rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale, a referendumurilor, dar și constată circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea președintelui Republicii Moldova, interimatul funcției etc.

În activitatea sa, la sesizare, Curtea Constituțională pronunță hotărâri, decizii și emite avize. În cazul sesizărilor în fond care vin din partea subiecților Curtea pronunță hotărâri și emite avize atunci când e vorba de nesoluționarea în fond a sesizărilor.

Curtea pronunță hotărâri atunci când se pronunță asupra constituționalității legilor, decretelor prezidențiale, hotărârilor și dispozițiilor Guvernului și când interpretează Constituția.

Curtea pronunță avize când e vorba de revizuire a constituției, de dizolvare a Parlamentului, de suspendare din funcție a președintelui etc. Sesizarea este o comunicare în scris, făcută de către agenții cu drept de adresare la CC în legătură cu constituționalitatea unei legi sau a unei anumite acțiuni.

În altă ordine de idei, Igor Boțan a spus că, disputa dintre cele două instituții, Parlament și Președinție, este una politică și care se referă la dizolvarea Parlamentului.

„Această dizolvare a Parlamentului a fost evocată timp de patru ani de zile de ex-președintele țării, Igor Dodon. El a fost cel care în ultima zi de mandat a salutat demisia Guvernului pentru a provoca alegerile parlamentare anticipate, după care, și-a schimbat punctul de vedere asupra modului de desfășurare a alegerilor”, a spus expertul.

În opinia lui Nicolae Osmochescu, judecător în demisie al Curții Constituționale, conform Constituției și actelor regulare, Curtea Constituțională este unicul garant al supremației Constituției care asigură principiile separărilor puterilor în stat și care garantează responsabilitatea statului față de cetățeni și a cetățenilor față de stat.

 

Potrivit lui, atunci când se vorbește de actele CC trebuie să fie menționat că orice act al CC este irevocabil, definitiv și nu poate fi supus nici oricărei căi de atac. Orice aviz, hotărâre, act al CC se ia cu majoritate de voturi. Majoritatea de voturi într-o componență de 6 judecători este nu mai puțin de 4. În cazul actual, sunt 5 judecători și un post vacant. Ieri s-a votat cu majoritatea voturilor și a fost adoptat avizul privind existența circumstanțelor temeinice pentru dizolvarea Parlamentului.

„În urma votului CC, a existat o opinie separate și una disidentă. Opinia disidentă este o normă sau o sub-instituție de drept, practic nouă în jurisprudența din Moldova și în practica jurisprudenței Curții Constituționale.

Opinia separată și cea disidentă sunt totuși foarte aproape una de alta, dar nu este în esență și ca formă aceeași. Conform Legii cu privire la Curtea Constituțională, judecătorul Curții Constituționale nu se poate eschiva de la votare, trebuie să voteze fie pro, fie contra. Totodată, el nu se poate abține de la votare, dar are dreptul la o opinie separată. Opinia disidentă este ceva nou, e o formă de a te abține în a da o apreciere pro sau contra la actul examinat”, a precizat judecătorul în demisie al CC.

Vlad Țurcanu, expert în comunicare, este de părere că disputa dintre Președinție și Parlament are caracter politic, dar la Curtea Constituțională se judecă, în primul rând, aspectele juridice.

În opinia sa, ar fi fost straniu ca CC să ia o altă decizie, în condițiile în care reiese clar din prevederea din Constituție că după două încercării eșuate de a se obține votul din partea deputaților pentru un Guvern, președintele poate dizolva Parlamentul: „Socialiștii spuneau că președinta nu e obligată și reprezentanții președinției, inclusiv Maia Sandu insista asupra dreptului său discreționat de a dizolva Parlamentul după cele două solicitări de învestitură”.

Potrivit lui Vlad Țurcanu, este foarte greu să găsești un mijloc de aur aici, în condițiile în care miza este foarte mare și partea perdantă va încerca să-și obțină dreptatea în ochii publicului prin diferite mijloace, multe dintre care nu cadrează cu statutul politic pe care-l au aceste forțe, adică se depășește măsura.

El spune că va fi foarte interesant să urmărim cum evoluează acest conflict, care, deși a căpătat o soluție juridică la Curtea Constituțională, din punct de vedere politic, el continuă și va continua până vor avea loc alegerile parlamentare anticipate

„Dincolo de soluția concretă, dată de Curtea Constituțională, aceasta a intervenit pentru a curma o situație care a durat mai bine de cinci ani în Moldova, politic vorbind. La finele anului 2015, PDM a deviat practic viața parlamentară și politică a Republicii Moldova, de o manieră prin care au fost deturnați deputați dinspre PLDM către PDM și dinspre comuniști mai devreme, așa încât, până la mandatul acelui Parlament și după aceea, a existat o componentă a Parlamentului care a dat sentimental că nu reprezintă întocmai voința cetățenilor. De aceea era important să se revină la o situație de normalitate ca Parlamentul să devină expresia votului cetățenilor”, a spus Vlad Țurcanu.

În opinia lui Ion Duminica, doctor în științe politice, Institutul Patrimoniului Cultural, conflictul dintre Președinție și Parlament este unul de sorginte politic și are repercusiuni asupra tuturor sferelor politice. „În acest conflict politic, Președinția spune că majoritatea constituită în Parlament este una toxică, care apără sistemul corupt și misiunea esențială a Președinției este să elimine corupția din societate.

Argumentul majorității parlamentare este că ei luptă cu pandemia și e necesar ca toată societatea și actorii să pună umărul să elimine această pandemie și că e necesar de un Guvern funcțional”, a spus el. Decizia Curții Constituționale de ieri, consideră Ion Duminică, nu va opri această dispută politică. În opinia sa, lupta politică nu trebuie să fie oprită de CC, care nici nu o poate opri, ci trebuie să fie oprită prin dialog între Președinție și Parlament.

Potrivit lui, a venit timpul să fie reformat sistemul constituțional pentru a defini atribuțiile Parlamentului, Președinției, inclusiv cum se constituie majoritatea parlamentară etc.

Ion Duminica este de părere că, pe de o parte, s-au mimat acele două încercări de învestire a Guvernului, iar, pe de altă parte, s-au mimat și negocierile dintre Președinție și grupurile parlamentare.

Ca să nu mai perpetueze acest conflict, trebuie revăzute prevederile juridice. „Pentru Moldova nu sunt de ajuns prevederile constituționale care sunt actualmente, mai ales că sunt noțiuni generale de genul „termeni rezonabili”. Această incertitudine și mimare duce la criza politică” a spus el.

Dezbaterea publică „Decizia Curții Constituționale: ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla în Moldova?”, este ediția a 183-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.