Premium
Curtea Constituţională tranşează, în cursul zilei de astăzi, abuzul în serviciu, dar şi interceptările Serviciului Român de Informații (SRI) din dosarele penale.
Conform surselor din cadrul Curții Constituționale, decizia judecătorilor va fi că se poate și fără prag la abuzul în serviciu. Totuși, legea se va întoarce în Parlament pentru că a fost admisă o sesizare. Cu această ocazie, se vor va modificările cerute de CCR, dar se va adopta și forma fără prag la abuzul în serviciu.
Decizia CCR ar fi fost luată cu un vot de 6 pentru și 3 împotrivă.
Această decizie a CCR va însemna că va rămâne la latitudinea fiecărei instanțe să decidă cât de gravă este fapta de abuz în serviciu.
Instanţa Supremă a contestat articolele prin care abuzul în serviciu a fost reglementat fără un prag valoric, după ce inițial fusese stabilit la 250.000 de lei în Senat. În Camera Deputaților, pragul la abuzul în serviciu a fost stabilit la mai multe sume, iar în cele din urmă se va renunța de tot la prag.
ICCJ a sesizat Curtea Constituțională
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat, luna trecută, Curtea Constituțională cu privire la proiectele de lege adoptate în Parlament ce modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Instanţa Supremă a contestat articolele prin care abuzul în serviciu a fost reglementat fără un prag valoric, după ce inițial fusese stabilit la 250.000 de lei în Senat.
”- neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.
- neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție. În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală:
- neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii; - neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind calitatea legii;
- neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11 ) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil - neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor; - neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11 ) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5). După redactare, hotărârile Secțiilor Unite vor fi publicate în integralitatea lor pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro”, arată comunicatul ICCJ.
