România înregistrează primele semnale consistente de ameliorare a situației bugetare, după ce deficitul a coborât semnificativ în primele șapte luni ale anului. Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă efectele consolidării fiscale, însă avertizează că progresele pot fi rapid compromise dacă viitorul Executiv va reveni la politici populiste. În paralel, economia rămâne expusă unor riscuri majore, de la datoria publică și dobânzile ridicate până la inflație, deprecierea leului și creșterea economică modestă.
“Evoluţia pozitivă a deficitului bugetar, anunţată în această dimineaţă de Ministerul de Finanţe, trebuie privită, în esenţă, ca un fel de “luminiţă de la capătul tunelului’’. Să sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste. De asta avem nevoie de un executiv în care să vedem profesionişti în domeniile lor, nu activişti de partid interesaţi doar de imagine, de considerentele electorale”, a menţionat Negrescu, pe pagina sa de Facebook.
Deficitul a coborât la 2,34% din PIB
În analiza sa, consultantul economic arată că evoluția finanțelor publice indică o schimbare vizibilă față de situația din 2025. Deficitul înregistrat după primele șapte luni este mai mic atât ca pondere în PIB, cât și în valoare nominală, în timp ce veniturile statului au avansat într-un ritm mult superior cheltuielilor.
“Dincolo de speculaţiile politice, cert este că datele Ministerului Finanţelor arată o îmbunătăţire clară a traiectoriei fiscale: deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB în primele şapte luni ale anului, faţă de 3,99% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025 - o reducere de 37% în termeni nominali, echivalentul a 28,36 miliarde de lei mai puţin decât anul trecut.
Este primul semnal concret, susţinut de cifre, că direcţia de consolidare fiscală anunţată de guvern chiar produce rezultate. Ce contează însă la fel de mult ca mărimea ajustării este modul în care a fost făcută. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9% - un decalaj sănătos, care arată că ajustarea nu se bazează exclusiv pe tăieri brutale, ci şi pe o colectare mai bună”, a adăugat specialistul.
Cheltuielile de personal au fost, potrivit lui Negrescu, cu 4,06 miliarde de lei sub nivelul anterior, evoluție pe care acesta o consideră un “semn de disciplină pe partea de angajări şi salarizare în sectorul public”.
Investițiile au trecut de 76 de miliarde de lei
Reducerea deficitului a fost însoțită de o creștere a investițiilor. Acestea au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul consemnat anul trecut. Peste 71% din investiții sunt finanțate prin fonduri europene și PNRR, și nu prin noi împrumuturi contractate de stat de pe piață, potrivit consultantului economic.
În același timp, statul a continuat să ramburseze TVA către mediul privat.
“Guvernul a continuat şi rambursările de TVA către companii, peste 20,4 miliarde de lei în şapte luni, esenţiale pentru lichiditatea mediului de afaceri. Acest echilibru - disciplină bugetară fără sufocarea investiţiilor şi fără blocarea banilor companiilor - este exact ceea ce lipsea în anii anteriori de deficite necontrolate”, a subliniat specialistul.
Peste 40 de miliarde de lei s-au dus numai pe dobânzi
Dincolo de evoluția favorabilă a deficitului, povara acumulată în anii precedenți continuă să apese asupra bugetului. Negrescu atrage atenția că statul a plătit deja peste 40 de miliarde de lei numai pentru dobânzi în primele șapte luni.
“Rezultatele bune de până acum nu înseamnă că problema e rezolvată. Dobânzile plătite de stat au depăşit deja 40 de miliarde de lei în primele şapte luni ale anului - o factură directă a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani, când România a bugetat deficite de peste 5-6% din PIB timp de şase ani consecutivi, cu vârful de 9,3% din PIB în anul electoral 2024. Cu cât deficitul şi necesarul de finanţare scad, cu atât presiunea asupra costurilor de împrumut se poate atenua în timp - iar acesta este, de fapt, motivul central pentru care reducerea deficitului trebuie tratată ca prioritate absolută, nu ca un obiectiv opţional”, a punctat el.
Adevăratul test pentru buget începe din august
Consultantul avertizează că rezultatele de până acum nu garantează atingerea obiectivului stabilit pentru întregul an. Din august, inclusiv comparația cu execuția din 2025 se schimbă, ca urmare a anualizării efectelor măsurilor fiscale introduse în vara anului trecut.
“Există şi o avertizare tehnică importantă: din august, efectele măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025 se anualizează, ceea ce schimbă baza de comparaţie şi va face diferenţele faţă de 2025 să pară, în mod artificial, mai mici. Testul real nu mai este comparaţia cu anul trecut, ci menţinerea execuţiei pe traiectoria necesară atingerii ţintei de deficit pentru întregul an - un test mult mai greu de trecut decât simpla comparaţie istorică”, a precizat Negrescu.
Economia rămâne aproape de stagnare
Corecția finanțelor publice se desfășoară într-un context economic dificil. Negrescu arată că estimările pentru creșterea economică din 2026 rămân modeste, iar o accelerare este așteptată abia anul viitor.
“Pe de altă parte, este important de spus că această corecţie fiscală interacţionează direct cu restul indicatorilor macroeconomici, iar aceştia arată o economie încă vulnerabilă. Creşterea economică rămâne aproape stagnantă în 2026, cu estimări între 0,1% (Comisia Europeană, prognoza de primăvară) şi puţin peste 1% (variante mai optimiste), pe fondul consolidării fiscale în curs şi al scăderii consumului intern.
Abia în 2027 este aşteptată o revenire, cu o creştere estimată la 2,2%-2,3% de către atât Comisia Europeană, cât şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză - dar această revenire este condiţionată explicit de încheierea îngheţării salariilor şi pensiilor din sectorul public şi de scăderea inflaţiei, adică de succesul continuării ajustării fiscale, nu de un factor extern favorabil”, a menţionat specialistul.
Datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB
O altă vulnerabilitate semnalată de consultant este ascensiunea datoriei publice. Aceasta a ajuns la 61,4% din PIB în mai 2026, iar estimările Comisiei Europene indică posibilitatea unei creșteri suplimentare până în 2027.
“Datoria publică a trecut deja de 61,4% din PIB (mai 2026), depăşind pragul de 60% considerat limită pentru aderarea la zona euro, iar Comisia Europeană estimează că va continua să urce, spre 62,7%-63,3% din PIB până în 2027. Fiecare an în care deficitul rămâne mare adaugă combustibil acestui trend, iar dobânzile tot mai mari plătite pentru datoria existentă (peste 40 mld. lei doar în 7 luni) devin ele însele un factor care alimentează deficitul viitor - un cerc care se poate rupe doar printr-o reducere susţinută, nu una punctuală”, a mai scris Negrescu.
Leul, inflația și testul S&P din 2 octombrie
Negrescu atrage atenția că inflația va continua să afecteze puterea de cumpărare și credibilitatea politicii monetare pentru cel puțin încă un an și jumătate, în timp ce evoluția cursului valutar reflectă, în opinia sa, dezechilibrele structurale ale economiei.
Leul a atins pe 6 mai 2026 un minim istoric față de moneda europeană, de 5,2688 lei/euro, iar la sfârșitul lunii august cursul se menține peste 5,25 lei/euro. Nivelul este superior atât mediei din 2025, de 5,0431 lei/euro, cât și celei din 2024, de 4,9746 lei/euro.
Consultantul pune deprecierea monedei naționale în legătură cu deficitul extern ridicat, necesarul mare de finanțare din exterior și îndoielile piețelor privind sustenabilitatea traiectoriei fiscale. În acest context, următorul moment important va fi evaluarea agenției de rating S&P, programată pentru 2 octombrie.
Potrivit lui Negrescu, execuția bugetară favorabilă după primele șapte luni reprezintă un argument în relația cu agențiile de rating, dar nu permite relaxarea politicii fiscale. Piețele și investitorii vor urmări capacitatea României de a continua ajustarea și de a construi un buget credibil pentru 2027, în condițiile creșterii datoriei și menținerii unor costuri ridicate de finanțare.
Avertismentul final: stabilizarea poate fi doar temporară
În aceste condiții, consultantul consideră că scăderea deficitului nu trebuie privită exclusiv ca o performanță contabilă. Evoluția sa influențează costurile datoriei, inflația, cursul valutar și perspectivele revenirii economice.
“Concluzia este limpede: reducerea deficitului bugetar nu este doar un obiectiv contabil, ci elementul care leagă între ele toate celelalte variabile ale economiei - costul datoriei, traiectoria inflaţiei, stabilitatea leului şi, în cele din urmă, revenirea creşterii economice promisă pentru 2027.
Fără o corecţie structurală susţinută - disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbţie accelerată a fondurilor europene şi prioritizarea reală a investiţiilor - stabilizarea de până acum riscă să rămână un episod temporar, iar factura, aşa cum arată deja cele peste 40 de miliarde de lei plătite doar ca dobânzi în şapte luni, va continua să crească pentru toată economia: pentru stat, pentru companii şi, în cele din urmă, pentru fiecare român”, a mai scris consultantul economic.
