DEPUTAT, audiat într-un dosar de corupţie privind retrocedarea de păduri

Deputatul Ioan Cristian Chirteş, care a fost audiat ca martor, miercuri, la Tribunalul Mureş, într-un dosar de corupţie privind retrocedarea de păduri, a susţinut că a aflat printr-o anonimă, care i-a fost lăsată la Direcţia Silvică Mureş, că şeful Ocolului Silvic Răstoliţa, Străuţ Felician Cotyso, ar figura printre moştenitorii familiei Banffy, care revendica suprafeţe mari de pădure. 

Ioan Cristian Chirteş a fost audiat ca martor în dosarul fostului şef al Ocolului Silvic Răstoliţa, trimis în judecată pentru că ar fi primit peste 415 hectare de pădure de la Banffy Eva, care revendica peste 4.000 ha de pădure în judeţele Mureş şi Sălaj. 

Deputatul Chirteş a spus, în timpul depoziţiei sale, că, în anul 2007, când era şeful Direcţiei Silvice Mureş, i-a fost adus un plic galben în care se afla un antecontract încheiat la Budapesta, în care numele şefului Ocolului Silvic Răstoliţa apărea în contextul oferirii de sprijin pentru Banffy Eva în vederea recuperării unor păduri. 

'Antecontractul se referea la sprijinirea Evei Banffy în a-şi recupera proprietăţile. Nu era semnat, dar am considerat că trebuie să îi adresez domnului Cotyso câteva întrebări şi să informez conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor. În anul 2008, consultându-mă cu conducerea RNP, am hotărât transferul lui Cotyso din funcţia de şef de ocol în cea de şef de birou în Direcţia Silvică la Târgu Mureş. În luna mai sau iunie, acesta a demisionat şi nu am mai ţinut legătura cu dânsul', a afirmat Ioan Cristian Chirteş, potrivit Agerpres. 

Martorul a subliniat că, în timpul audierii sale la DNA, i s-a arătat un proces-verbal al comisiei locale Răstoliţa, din anul 2007, în care se arăta că Felician Străuţ Cotyso ar fi depus o notă prin care afirma că Banffy Eva are dreptul la retrocedarea suprafeţei de pădure. 

'M-a surprins poziţia lui Cotyso vizând faptul că Banffy Eva are dreptul la retrocedare (...) Acesta reprezenta Ocolul Silvic în comisa de fond funciar şi nu a mers acolo cu mandat să susţină o parte sau alta. Rolul Direcţiei Silvice era să se asigure că, dacă se solicită 10 hectare de pădure, să nu se dea 100 de hectare. Direcţia Silvică nu avea dreptul sau calitatea să se pronunţe asupra unei retrocedări (...) Cotyso poate că a greşit când s-a pronunţat dacă moştenitorul are sau nu dreptul', a afirmat deputatul. 

Acesta a arătat că, în momentul în care a plecat din Direcţia Silvică Mureş, în decembrie 2008, nu cunoştea care este stadiul proceselor în cele 25 de dosare mari de retrocedare de pădure, întrucât Direcţia Silvică nu avea calitate procesuală şi deci nu era informată. 

Ioan Cristian Chirteş a susţinut că, întrucât direcţiile silvice din ţară aveau doar câte un jurist, a propus RNP angajarea de case de avocatură care să gestioneze situaţia şi să ţină la curent instituţia cu privire la procese, întrucât 'aveam suspiciuni cu privire la anumite proceduri din spatele retrocedărilor'. El a spus că şi în cazul comisiilor locale de fond funciar Direcţia Silvică, prin reprezentanţii săi, deţinea doar un vot, iar deciziile se luau cu votul majorităţii membrilor, deşi instituţia era vizată de cereri de retrocedare de pădure pentru circa 100.000 de hectare, fapt ce îi punea în pericol inclusiv existenţa ca instituţie. 

Potrivit deputatului, angajarea de avocaţi a dus la aflarea unor informaţii preţioase referitoare la interdicţia de a revendica păduri în cazul unor moştenitori, în baza Legii CASBI, şi la descoperirea în arhive a unor documente care au ajutat la împiedicarea unor retrocedări ilegale de pădure. 

În timpul audierii în dosarul numărul 3838/102/2014, aflat pe rolul Tribunalului Mureş, fostul şef al Ocolului Silvic Răstoliţa a susţinut că rechizitoriul DNA, care are 100 de pagini, ar conţine 'jumătăţi de adevăr', că nu a primit foloase necuvenite şi nici nu poate fi acuzat că ar fi 'sprijinit sistematic' familia Banffy în acţiunile de revendicare a peste 4.000 de hectare de pădure. 

Străuţ a susţinut că a plecat din Direcţia Silvică Mureş în 15 mai 2008 şi că testamentul prin care el a fost numit 'legator cu sarcină' (prin care testatorul impune o anumită obligaţie legatarului) şi nu moştenitor testamentar-legatar, cum susţine DNA, este din iulie 2009. Acesta a afirmat că legatarul, Banffy Imre, a avut sarcina de a-i transmite cele peste 415 hectare de pădure, întrucât el avea drept de creanţă asupra masei succesorale. 

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Târgu Mureş l-au trimis în judecată pe Străuţ Felician Cotyso, în luna noiembrie 2014, pentru infracţiunea de primire de foloase necuvenite în formă continuată (5 acte materiale) 

În rechizitoriul întocmit procurorii se arată că, în perioada 2001-2009, Străuţ Felician Cotyso, după ce şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu care i-au revenit în calitate de şef al Ocolului Silvic Răstoliţa, referitoare la retrocedarea pădurilor private ale unui proprietar, precum şi la administrarea acestora, 'a acceptat calitatea de moştenitor testamentar-legatar cu titlu particular dispusă de respectiva persoană prin testament'. 

'Ca urmare a acestui act, inculpatul Străuţ Felician Cotyso a primit de la testator dreptul de a solicita, în 5 rânduri, suprafaţa totală de 415,2 hectare pădure (50 ha+365,2 ha) din totalul suprafeţelor de pădure reconstituite, în baza procedurilor reglementate de Legea nr. 247/2005, pe raza judeţelor Sălaj şi Mureş, respectiv: 50 hectare pădure din totalul de 463,61 ha pădure, situată în jud. Sălaj, pe raza Ocolului Silvic Măgura, un procent de 10% (respectiv suprafaţa de 0,986 ha pădure) din suprafaţa de 9,86 ha pădure situată în jud. Mureş, pe raza Ocolului Silvic Luduş, 10% (respectiv suprafaţa de 226,081 ha pădure) din suprafaţa de 2.260,81 ha pădure, situate pe raza Ocolului Silvic Răstoliţa, 10% (respectiv suprafaţa de 107,324 ha pădure) din suprafaţa de 1.073,24 ha pădure, situate pe raza Ocolului Silvic Lunca Bradului,  un procent de 10% (respectiv suprafaţa de 30,808 ha pădure) din suprafaţa de 308,08 ha pădure, situate pe raza Ocolului Silvic Lunca Bradului', se arată în rechizitoriu. 

Potrivit documentului, momentul primirii efective, de către Străuţ Felician Cotyso, a foloaselor necuvenite, 'îl reprezintă data rămânerii definitive a fiecăreia dintre hotărârile judecătoreşti prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţelor de pădure respective'. 

Într-un comunicat de presă al DNA din data de 27 noiembrie 2014 se preciza că principale atribuţii ale inculpatului Străuţ referitoare la retrocedare au fost: analizarea respectării condiţiilor legale pentru aplicarea întocmai a prevederilor Legii nr. 1/2000 privind retrocedarea terenurilor;  întocmirea şi punerea la dispoziţia comisiilor locale de aplicare a prevederilor prezentei legi a documentaţiei referitoare la suprafeţele de teren pentru care s-a reconstituit şi s-a validat dreptul de proprietate (stabilirea mărimii şi amplasamentul suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie, întocmirea situaţiilor definitive, privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren, cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare şi parcelare întocmit, înaintarea şi prezentarea spre aprobare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară, precum şi divergenţele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii); participarea la luarea deciziilor în calitate de şef Ocol Silvic Răstoliţa şi reprezentant ROMSILVA în cadrul Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată.