DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Deputații cer Guvernului ca traficul de persoane şi dispariţia copiilor să fie incluse în Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2025 - 2030

Inquam Photos/ Octav Ganea
Guvernul Romaniei

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, cu majoritate de voturi, un raport al Comisia parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi care include printre recomandările către Guvern ca dispariţia copiilor şi traficul de persoane să fie incluse în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, ca obiectiv de securitate naţională.

DOCUMENTUL poate fi citit AICI

Conform raportului, „România este pe primul loc la traficul de persoane în Europa, statistică dovedită de numeroase rapoarte internaţionale (Raportul Greta, Raportul de Stat al SUA), ultimul de acest gen fiind al 3-lea raport de progres al Comisiei Europene din 20 octombrie 2020 cu privire la combaterea traficului de persoane. Traficul de persoane este mai mult decât o simplă infracţiune prevăzută în Codul penal, este un fenomen social, cu anumite caracteristici, de la cauzele care îl generează şi condiţiile care favorizează dezvoltarea fenomenului”.

Citește și: Consilierul lui Ludovic Orban, fost șef ANAF, spulberă USR-ul: ‘Bă, frate, noaptea minții! Cum, băh, neterminaților?’ .

În urma audierilor efectuate în perioada iulie-octombrie, Comisia de anchetă emite Guvernului următoarele recomandări şi măsuri privind prevenirea şi combaterea fenomenelor de trafic de persoane şi dispariţie de copii:

„-dezvoltarea unui mecanism administrativ şi a unui cadru legal coerent de colaborare, cooperare şi coordonare mai bună între toate instituţiile de căutare, cercetare şi anchetă a persoanelor dispărute şi/sau traficate, şi instituţiile de asistenţă socială şi protecţie a copilului care să se aplice distinct faţă de prevederile Codului de procedură penală (în condiţiile în care sunt situaţii ce nu se încadrează ca fapte penale, sens în care nu se pot utiliza instrumente date de CPP într-o procedură de căutare a unei persoane dispărute în care nu există indicţii că ar fi victima unui abuz sau altei infracţiuni);

-roidicarea minimului de pedeapsă pentru infracţiunile de trafic de persoane;

-diminuarea duratei proceselor, în condiţiile în care anul 2018, durata media a procedurilor judiciare în cazurile de trafic de persoane a fost de 689 zile;

-dezvoltarea unui sistem de soluţionare accelerată a urmăririi penale desfăşurate în cazurile de trafic de persoane, pentru a îmbunătăţi procesul penal şi pentru a reduce presiunea pusă asupra victimelor şi martorilor, inclusiv asupra copiilor;

-modificarea/completarea articolului 213 din Noul Cod penal privind proxenetismul, respectiv un minor trebuie apărat până la împlinirea vârstei de 18 ani şi tratat fără consimţământ valabil (evidenţierea unei distincţii clare între traficul de minori şi proxenetism);

-modificarea/completarea art. 220 din Codul penam privind actul sexual cu un minor, respectiv ridicarea vârstei minorului (de la 15 ani cât e în prezent, la 18 ani) până la care un infractor sau inculpat poate fi pedepsit pentru comiterea unui act sexual cu respectivul minor;

-revizuirea art. 182 din Noul Cod penal privind exploatarea unei persoane, care în prezent defineşte exploatarea de persoane prin omisiunea micilor infracţiuni (nu se preia din legea veche această formă de exploatare de către un traficant prin mici infracţiuni, cum sunt micile furturi);

-modificarea/completarea Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, respectiv reglementarea unor mijloace de remediere în ceea ce priveşte art. 23 alin. (4) care arată că părinţii/ocrotitorii legali au obligaţia ca în termen de 24 de ore de la dispariţie să sesizeze organele de lege;

Citește și: Ana Birchall răstoarnă povestea renunțării la pensia specială, prin demisie: ‘Rog share, să se știe adevărul!’

-abordarea fenomenelor de dispariţie de copii şi a traficului de persoane în viitoarea Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025 – 2030 din perspectivă internă, ca obiectiv de securitate naţională;

-introducerea de măsuri ferme în Strategie Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2021-2025 privind lupta împotriva abandonului şcolar timpuriu, ce reprezintă una din cauzele traficului de minori;

-reglementarea clară a mecanismelor de lucru a poliţiştilor care acţionează în activităţi de căutare, pentru a avea acces la instrumentele oferite de Codul de procedură penală pentru interceptare şi localizare a minorului dispărut;

-operaţionalizarea noii structuri specializate la nivelul MAI – IGPR de căutare a persoanelor dispărute, care să funcţioneze într-o organigramă generală (la nivelul IGPR central şi al inspectoratelor de poliţie judeţene) cu o componenţă de poliţişti şi alţi specialişti (precum psihologi) foarte bine specializaţi, încadraţi în funcţie de volumul de muncă al fiecărui judeţ;

-reglementarea prin lege a rolului organismelor non-guvernamentale de profil privind soluţionarea cazurilor de trafic de minori şi dispariţie minori, pentru acordarea de suport şi asistenţă psihologică. Totodată, este necesar a se reglementa modalitatea de sprijin (inclusiv financiar) a organizaţiilor neguvernamentale care acordă servicii de protecţie a victimelor;

-reglementarea desfacerii contractelor de muncă ale angajaţilor din sistemul de asistenţă socială şi protecţie a copilului care au comis acte de violenţă împotriva minorilor în lipsa unei soluţionări definitive şi irevocabile din partea instanţei;

-eliminarea reglementării legislative prin care reprezentarea legală asupra unui minor poate fi acordată unui angajat la DGASPC;

Citește și: Gabriela Firea, atac dur la adresa Guvernului Orban: ‘Degeaba dau ei vina pe ruși, chinezi, trumpiști, vina este doar la ei, pentru că au toată puterea’

-suplimentarea numărului de psihologi în centrele din cadrul DGASPC cu cel puţin un psiholog per centru, respectiv modificarea organigramelor în acest sens şi asigurarea de specializare continuă a acestor programe de pregătire cu o frecvenţă de cel puţin o dată/an;

-elaborarea şi implementarea unui mecanism de monitorizare a copiilor ajunşi majori şi care părăsesc sistemul de protecţie socială, pentru evitarea revictimizării şi facilitarea integrării în societate”.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.