Premium
Deputaţii libanezi au ţinut joi cea de-a opta sesiune fără a reuşi să aleagă un şef de stat pentru această ţară, rămasă fără preşedinte de o lună şi condusă de un guvern interimar incapabil să ţină în frâu colapsul economic, informează AFP.
Parlamentul este profund divizat între tabăra care se opune Hezbollah, care nu dispune de voturile necesare pentru a-şi alege candidatul, Michel Moawad, şi cea a puternicei formaţiuni pro-iraniene, care nu are un candidat declarat, potrivit Agerpres.
Moawad, fiul fostului preşedinte Rene Moawad, asasinat în 1989, susţinut de tabăra anti-Hezbollah, a obţinut joi 37 de voturi, departe de cele 86 necesare pentru a fi ales în primul tur sau de cele 65 de voturi necesare într-un al doilea tur.
Cincizeci şi doi de deputaţi, inclusiv din tabăra pro-Hezbollah, au votat în alb. Alţi deputaţi au scris pe buletinele de vot sloganuri sau nume fanteziste, printre care cel al... preşedintelui ales al Braziliei, Lula.
Moawad este considerat apropiat de Statele Unite. Liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat că vrea un preşedinte care să nu fie supus Washingtonului. Grupul şiit spune că doreşte să ajungă la un candidat de consens, pe care nu l-a numit încă.
Dar analiştii politici consideră că Hezbollah îl susţine pe fostul deputat şi ministru pro-sirian Sleiman Frangie. Numele comandantului-şef al armatei, Joseph Aoun, este, de asemenea, menţionat ca un potenţial candidat de compromis.
Parlamentul s-a reunit deja de opt ori de la sfârşitul lunii septembrie, fără succes, iar data următoarei sesiuni a fost stabilită pentru 8 decembrie.
Alegerea unui preşedinte ar putea dura luni de zile, aşa cum s-a întâmplat atunci când Michel Aoun a fost ales în 2016, după o perioadă de 29 de luni de vacantare a funcţiei la vârful statului. Michel Aoun a părăsit palatul prezidenţial la 30 octombrie, în ajunul expirării mandatului său, fără un succesor desemnat.
În cadrul actualului sistem confesional de împărţire a puterii, preşedinţia republicii este rezervată unui creştin maronit.
De la sfârşitul anului 2019, economia libaneză este în plin colaps, iar autorităţile nu au ajuns încă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a scoate ţara din criză.
De la 1 noiembrie, ţara este, de asemenea, condusă de un guvern demisionar, care este responsabil doar de afacerile curente şi nu poate lua decizii importante.
