Deputaţii olandezi au făcut un pas către recunoaşterea genocidului armean, în urmă cu un secol, şi şi-au atras furia Turciei într-un context de relaţii deja tensionate între cele două ţări, scrie AFP, conform news.ro.
Camera inferioară a Parlamentului olandez a aprobat joi, masiv, cu 142 de voturi la trei, o moţiune care propune ”ca Parlamentul să vorbească în temrni clari despre genocidul armean”.
Ea a aprobat totodată timiterea unui reprezentant al Guvernului la Erevan pe 24 aprilie, la comemorarea masacrului comis în perioada 1915-1917 în timpul Imperiului otoman.
Fără vreo surpriză, Ankara a reacţionat imediat.
”Condamnăm ferm decizia luată de Camera reprezentanţilor Olandei de a recunoaşte ca genocid evenimentele din 1915”, a subliniat Ministerul turc de externe într-un comunicat.
Turcia refuză categoric să se folosească termenul ”genocid” cu privire la masacre reciproce, pe fondul războiului civil şi foametei soldate cu sute de mii de morţi în ambele tabere.
Executivul olandez s-a distanţat de moţiunea parlamentară.
”Noi împărtăşim în continuare dorinţa de a vedea părţile implicate reconciliindu-se, însă Guvernul vede diferit, faţă de moţiunea propusă, modul de a se ajunge la acest scop”, a declarat ministrul de externe Sigrid Kaag..
”Aducem omagiu victimelor şi rudelor tuturor masacrelor minorităţilor”, a declart ea, subliniind că Guvernul nu se va pronunţa dacă este vorba sau nu de un genocid.
După ce a recunoscut, în 2004, caracterul genocidar al masacrelor şi deportărilor dintre 1915 şi 1917, Executivul olandez a evocat mereu ”problema genocidului armean”, ceea ce va face în continuare, a reiterat Kaag.
”NICIUN LOC ÎN ISTORIE”
Deputaţii olandezi au rămas prudenţi, respingând, joi, o moţiune a Partidului Libertăţii (PVV) al deputatului de extremă dreapta Geert Wilders, care a propus ca Guvernul să recunoască masacrul drept ”genocid”.
Armenii consideră că un milion şi jumătate de semeni ai lor au fost ucişi în mod sistematic, la sfârşitul Imperiului Otoman, între 1915 şi 1917. Numeroşi istorici şi peste 25 de ţări - între care Franţa, Italia şi Rusia - au recunoscut că a avut loc un genocid.
Un semn al iritării provocate de votul deputaţilor olandezi, Ankara a evocat, în legătură cu Olanda, masacrarea a peste 8.000 de băieţi şi bărbaţi musulmani la Srebreniţa (Bosnia), în 1995, recunoscută drept ”genocid” prin mai multe hotărâri ale justiţiei internaţionale.
Enclava Srebreniţa se afla sub protecţia Căştilor Albastre olandeze, iar Haga a fost găsită vinovată - în parte - de moartea a 350 de musulmani.
”Deciziile nefondate luate de Parlamentul unei ţări care a închis ochii la genocidul de la Srebreniţa (...) nu au niciun loc în Istorie”, a subliniat Ministerul turc de Externe.
Ankara a anunţat totodată că a ”luat notă” de atitudinea Guvernului olandez, care s-a distanţat de moţiunea adoptată de deputaţi.
Votul deputaţilor olandezi are loc în contextul în care relaţiile bilaterale se află la cel mai scăzut nivel, după ce Olanda a anunţat, la începutul lui februarie, retragerea ambasadorului său de la Ankara, care ”nu mai avea acces în Turcia din 2017”, potrivit Hagăi.
Guvernul olandez a împiedicat, în martie 2017, doi miniştri turci să se exprime la un miting organizat de comunitatea turcă la Rotterdam (sud), cu ocazia campaniei în vederea referendumului pe tema consolidării puterilor prezidenţiale.
La mai bine de un secol de la fapte, problema genocidului armenilor este o sursă de tensiuni frecvente între Turcia şi ţările europene.
Comentează