Raportul de follow-up al GRECO, publicat marţi, 9 iulie, ascunde unul dintre cele mai grave derapaje la adresa ordinii constituționale a României. Deși ne aflăm sub intense monitorizări încă de la aderarea la diverse organizații internaționale, inclusiv UE, nimeni nu și-a permis vreodată să critice deciziile Curții Constituționale.
În raportul GRECO este criticată Decizia nr. 358/2018 a Curții Constituționale, prin care s-a stabilt că preşedintele României are obligaţia de a da curs solicitării ministrului Justiţiei de demitere a procurorului-şef al DNA.
- CITEȘTE ȘI: Dovedit științific: Planta-minune pentru creier. Crește performanțele intelectuale cu până la 75%
"Chiar dacă autoritățile arată că amendamentele nu au ca scop limitarea independenței procurorilor, prevederile modificate ale Legii nr. 303/2004 reduc efectiv întinderea garanțiilor legale ale independenței procurorilor, comparativ cu cele prevăzute de textul anterior al acestei legi. În opinia GRECO, amendamentele adoptate și jurisprudența recentă a Curții Constituționale, văzute într-un context mai larg al puterii crescute a executivului în ceea ce privește numirile și eliberările din funcție ale procurorilor și rolul redus al Președintelui României, în detrimentul principiului separației și echilibrului puterilor, reprezintă o potențială amenințare la adresa independenței operaționale a procurorilor și poate împiedica lupta eficientă împotriva corupției în România", se arată la punctul 39 al raportului GRECO.
Opinia GRECO nu vine doar in coliziune cu ordinea constituţională a României, ci si cu poziţia constanta a Comisiei de la Veneţia. În urmă cu un an, într-un răspuns pentru CCR, preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, afirma fără echivoc: "Criticile nerespectuoase şi apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curţii sunt inadmisibile. Deciziile curţilor constituţionale sunt definitive şi obligatorii şi trebuie să fie implementate."
Comentează