De la fuziune la războiu a fost un singur pas în cazul PMP și UNPR, iar lupta în instanță dintre cele două formațiuni durează deja de mai multe luni. Reprezentanții UNPR contestă fuziunea cu partidul lui Băsescu, procesul fiind în acest moment la Curtea de Apel București.
Următorul termen în procesul de denunțarte a protocolului de fuziune UNPR-PMP va avea loc pe 16 februarie. Toți președinții organizațiilor județene, de sector, precum și președintele organizației municipiului București au depus cereri de intervenție în proces. Aceștia susțin în instanță că protocolul de fuziune s-a realizat fără voința lor. Alături de liderii de organizații, alți membrii au depus cereri de intervenție prin care au cerut anularea fuziunii. Astfel, au fost depuse în total 95 de cereri prin care se solicită instanței de judecată să se pronuntț împotriva acestei fuziuni.
„Se pare că singurii care vor fuziunea sunt cei de la PMP. Dacă fuziunea ar avea loc, PMP va primi de la stat subvenție pentru că s-ar aduna voturile obținute de UNPR la alegerile locale”, a declarat pentru STIRIPESURSE.RO unul dintre cei 95 de intervenienți în proces.
„Pentru PMP nici nu contează că n-au respectat nici un protocol de fuziune, nu contează că toți membrii UNPR denunță protocolul de fuziune, nu contează că fuziunea nu are legitimitate politică și nici măcar că s-a făcut cu încălcarea legii, dar și a statutului UNPR. Așteptăm cu încredere soluția instanței de judecată și vom face toate demersurile juridice necesare pentru a împiedica această fuziune”, a precizat un alt lider UNPR.
Fuziunea PMP-UNPR s-a realizat în iulie 2016, însă alegerile parlamentare din acel an au adus fractura în noul partid. Liderii UNPR au denunțat o încălcare a protocolului de fuziune și au solicitat în instanță anularea fuziunii. Între timp, UNPR și-a ales o nouă conducere, președinte fiind fostul deputat de Timiș Ion Răducanu.