Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a anunţat, luni, o descoperire arheologică excepţională, făcută în cursul lunii septembrie, în estul Cetăţii Alba Carolina, ruinele porţii medievale Sf. Gheorghe fiind identificate peste Porta Praetoria, poarta principală a castrului roman al legiunii a XIII-a Gemina.
"În luna septembrie a anului în curs, echipa coordonată de dr. Anca Timofan, arheologă în cadrul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, a efectuat cercetări sistematice pe bastionul Capistrano care au dus la o descoperire excepţională, în zona estică a Cetăţii: ruinele porţii medievale Sf. Gheorghe, construite peste poarta principală (Porta Praetoria) a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirea confirmă o continuitate strategică şi edilitară de-a lungul a două milenii în acelaşi punct-cheie al fortificaţiilor", se arată într-un comunicat transmis de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.
Săpăturile au scos la iveală vestigii din mai multe epoci, respectiv construcţii aparţinând epocii romane (castrul legiunii a XIII-a Gemina, sec. II-III d.Hr.), perioadei medievale timpurii (sec. IX-XII), perioadei Principatului Transilvaniei (sec. XVI-XVII) şi stăpânirii habsburgice (sec. XVIII-XIX), scrie Agerpres.
"În partea inferioară a bastionului, a fost descoperit un segment din zidul estic al palestrei castrului roman - un mare edificiu patrulater cu o curte interioară înconjurată de colonade monumentale, unde se antrenau soldaţii legiunii. Zidul roman a fost suprapus de zidul curtinei estice a cetăţii medievale. În partea de sus a bastionului a fost descoperită structura nordică a complexului porţii fortificate Sf. Gheorghe, amplasată în exteriorul curtinei. Aflaţi la 3 m adâncime de la nivelul actual de călcare, zidul lateral şi pilonii culoarului dintre barbacana circulară şi turnul intrării în cetate sunt construite din cărămizi şi fragmente de calcar, utilizându-se un mortar de bună calitate", precizează sursa citată.
Cu această ocazie s-a constatat arheologic că Poarta Sf. Gheorghe suprapune şi utilizează poarta de est romană - Porta praetoria.
"Astfel, la o adâncime de aproximativ 4 m a fost descoperit turnul de nord al porţii romane, ale cărui ziduri erau construite în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate, legate cu mortar. Originea romană a porţii medievale de răsărit a fost remarcată de călătorii străini din sec. al XVII-lea, care amintesc prezenţa unui mare relief pe care era figurată lupoaica alăptându-i pe Romulus şi Remus, aplicat pe faţadă", se menţionează în comunicatul de presă.
Totodată, se arată că cercetările arheologice au clarificat şi un alt aspect important: zidul incintei estice a castrului se află la aproximativ 20 de metri în exterior faţă de cel al fortificaţiei medievale, demonstrându-se că, pe latura de est, acestea nu se suprapuneau.
"Am putut observa stratigrafic demolarea sistematică a structurilor de zidărie medievale întreprinsă de autorităţile austriece pentru a demara lucrările de construcţie a Cetăţii Alba Carolina începând cu anul 1715. De asemenea, a fost descoperită şi o parte din clădirea mănăstirii franciscane, construită pe bastionul Capistrano între 1725-1742. După asediul din 1849, biserica şi claustrul au fost dezafectate de autorităţile militare", relatează sursa citată.
În comunicat se punctează şi faptul că Poarta Sf. Gheorghe are o puternică încărcătură simbolică în istoria naţională, fiind imortalizată în numeroase opere de artă drept locul intrării triumfale a domnitorului Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului la 1 noiembrie 1599.
Cercetarea, denumită simbolic "Porţile Mileniilor", va continua până la mijlocul lunii octombrie, când publicul va fi invitat să viziteze situl şi să vadă spectaculoasele descoperiri arheologice, în cadrul unui eveniment special de tip "Porţi Deschise".
"Viitorul acestor descoperiri constă în continuarea săpăturilor în mod exhaustiv şi în adaptarea strategiei de cercetare la viitorul proiect de conservare-restaurare şi punere în valoare a acestor importante monumente care ţin de fazele istorice din evoluţia oraşului Alba Iulia cu fortificaţiile sale impresionante. Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba", se mai arată în comunicat.
Conforma sursei citate, Castrul legiunii a XIII-a Gemina este deja înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar Bastionul Capistrano face parte din Ansamblul fortificaţiei 'Cetatea Alba Carolina', monument istoric de categorie A.
Comentează