Premium
Imaginea unei stele care trage la propriu după ea spaţiu-timpul, un efect numit "tragere a cadrului" sau Lense-Thirring şi care se numără printre predicţiile lui Albert Einstein din teoria relativităţii generale, a fost surprinsă de astronomii australieni, potrivit sciencealert.com.
Teoria relativității generale, fundamentul teoriei gravitației moderne, publicată de Albert Einstein în 1916, explică mișcarea stelelor, planetelor și sateliților, precum și curgerea timpului, informează mediafax.ro.
Citește și: Se cer 4 măsuri urgente! Solicitare către ministrul Educației, Monica Anisie!
O predicție mai puțin cunoscută este efectul Lense-Thirring, care constă în distorsionarea/răsucirea locală a spaţiu-timpului în jurul unui corp solid aflat în mişcare de rotaţie. Cu cât mișcarea este mai rapidă și corpul este mai masiv, cu atât efectul este mai puternic.
În viaţa de zi cu zi, efectul de "tragere a cadrului" sau efectul Lense-Thirring nu poate fi detectat şi este fără consecinţe. Observarea efectului de tragere a cadrului provocat de mişcarea de rotaţie a Terrei în jurul propriei axe necesită folosirea unor sateliţi performanţi şi detectarea modificărilor unghiulare la giroscoape este echivalentă cu un grad la fiecare 100.000 de ani.
Citește și: Informații incendiare: Sume uriașe, cheltuite de Liviu Dragnea!
Însă, în Univers, pot fi detectate detaliat astfel de fenomene prezise de Einstein.
Într-un studiu publicat în revista Science, o echipă de astronomi de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation din Australia prezintă noua lor descoperire, făcută cu ajutorul unui radiotelescop, cel situat în Parkes.
Citește și: Procurorii anunță proteste masive față de eliminarea pensiilor
În urmă cu 20 de ani, cercetătorii au descoperit o pereche de corpuri cereşti unică, formată dintr-o pitică albă - cu dimensiuni similare cu ale Terrei, dar de 300.000 mai grea - şi un pulsar (stea de la care se primesc unde radio), care se rotesc extrem de rapid unul în jurul celuilalt. Comparativ cu pitica albă, pulsarii nu sunt formaţi din atomi convenţionali, ci din neutroni şi sunt foarte denşi. Pulsarii se învârt de 150 de ori pe minut. Pitica albă este formată din rămăşiţe de la o stea moartă de câteva ori mai mare decât Soarele nostru. Şi piticile albe se pot învârti foarte repede, la fiecare 1 - 2 minute, spre deosebire de Terra, care se roteşte în jurul propriei axe la fiecare 24 de ore.
Efectul de tragere a cadrului provocat de o pitică albă este de 100 de milioane de ori mai puternic decât cel provocat de Terra, însă astronomii nu pot trimite sateliți de observare în jurul acestui corp ceresc.
Citește și: Atac de ultimă oră al Olguței Vasilescu: Psihopați la guvernare!
Din fericire pentru astronomi, aceștia au putut observa efectul Lense-Thirring prin intermediul pulsarului care orbitează pitica albă.
Perechea de corpuri cerești studiată de astronomii australieni, numită oficial PSR J1141-6545, situată la o distanță de câteva sute de cvadrilioane de kilometri distanță de Terra, este considerată un laborator gravitațional ideal.
Din 2001, cu ajutorul acesteia, astronomii au putut studia mai multe efecte gravitaționale prezise de Einstein. Deşi Einstein considera că multe dintre predicţiile sale despre spaţiu şi timp nu pot fi observate, în ultimii ani, astronomii au făcut descoperiri remarcabile, inclusiv undele gravitaţionale şi imaginea unei găuri negre.
