Premium
Opțiunea premierului Ludovic Orban de a structura Guvernul în 16 ministere duce la desființarea Ministerului pentru românii de pretutindeni. Ministerul Afacerilor Externe va gestiona afacerile externe și europene, dar și diaspora românească. Simbolic, guvernul Orban reduce astfel din importanța politicilor pentru diaspora. Carențele prinvind eficiența și transparența Ministerului pentru românii de pretudindeni au generat foarte puține rezultate concrete, însă desființarea Ministerului nu reprezintă nicidecum o soluție. Principalele consecințe le vom putea vedea în proiectul de buget pentru anul următor, dar și în reducerea programelor destinate românilor din diaspora și din comunitățile istorice.
Departamentul pentru românii de pretutindeni din cadrul MAE va urmări să contribuie la prezervarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice a etnicilor români. Dincolo de limbajul de lemn, în Programul de guvernare nu regăsim asumarea unui obiectiv privind facilitarea accesului etnicilor români din Ucraina la învățământ în limba maternă. Componenta diplomatică prezintă un rol important, utilizată de MAE în situațiile critice în care drepturile entincilor români au fost încălcate. Misiunea MAE nu a vizat, până în prezent, componenta aplicată privind desfășurarea de proiecte în comunitățile de români, precum și menținerea unui dialog cu reprezentanții acestor comunități. Acest rol a fost asumat în ultimii doi ani de către Ministerul pentru românii de pretutindeni și va fi mult mai greu de îndeplinit de către un Departament din cadrul MAE care va avea la dispoziție un buget mai redus.
Decizia de desfințare a Ministerului pentru românii de pretutindeni ridică chestiunea sensibilă a reprezentării cetățenilor români de pretutindeni, într-un context geopolitic complicat. Retorica populistă bazată pe reducerea costurilor privind funcționarea ministerelor omite faptul că problemele și nevoile românilor de pretutindeni rămân aceleași. Reducerea bugetului privind informarea și sprijinirea etnicilor români ar reprezenta un pas în spate pe care autoritățile de la București l-ar face, în încercarea tardivă de a plasa în plan secund competiția dintre PNL, USR și PMP asupra electoratului din diaspora și din comunitățile istorice.
Autor: Vladimir Adrian Costea
