Premium
Operaționalizarea Secției Speciale a confirmat temerile potrivit cărora structura ar putea fi utilizată ca instrument de poliție politică,se arată în raportul MCV, care subliniază că au existat situații când SIIJ a intervenit în cursurile anchetelor penale, ce ridică îndoieli privind obiectivitatea.
Potrivit documentului, raportul din noiembrie 2018 constata că legile justiției modificate, care intraseră în vigoare în iulie și în octombrie 2018, puteau conduce la exercitarea de presiuni asupra judecătorilor și procurorilor, fapt care, în ultimă instanță, putea submina independența, eficiența și calitatea sistemului judiciar.
Citește și: Decizie de ULTIMĂ ORĂ - Când va fi supus la vot proiectul pentru desființarea SIIJ
„În loc să abordeze problemele evidențiate în rapoartele MCV anterioare, legile introduseseră noi riscuri, în special prin crearea Secției speciale pentru anchetarea magistraților și prin regimul în materie de sancțiuni disciplinare și de răspundere disciplinară a magistraților. În consecință, Comisia a concluzionat că legile reprezentau o involuție în raport cu evaluarea din ianuarie 2017 și a propus un răgaz pentru reconsiderarea situației prin înghețarea intrării în vigoare a modificărilor”, se arată în raportul MCV.
Astfel, în raportul din noiembrie 2018, se recomanda: suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente și revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.
„Aceste recomandări nu au fost puse în aplicare de autoritățile române, care au invocat și argumentul că legile justiției produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”, atrage atenția raportul MCV.
Totodată, experții Comisiei Europene au menționat și îngrijorările privind Secția Specială. Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale și extinderea competenței sale sau modificările aduse cerințelor și regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au alimentat și mai mult „sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări”.
„În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane. (...) Funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”, mai arată sursa citată.
Printre situațiile se numără și cazurile în care Secția Specială a inițiat anchete împotriva magistraților care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt.
„Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale”, mai punctează experții în raportul MCV.
De altfel, în iulie 2019, ministrul justiției și-a exprimat disponibilitatea de a identifica soluțiile legislative adecvate, în consultare cu sistemul judiciar și cu Parlamentul, în cadrul unui nou proces de consultare structurată.
„Cu toate acestea, declarațiile ulterioare ale conducerii guvernului au sugerat că nu vor fi propuse schimbări în ceea ce privește Secția specială”, mai precizează raportul, care conchide, în privința acestui capitol, că problemele ridicate de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneția și de GRECO nu au dus la propunerea de noi modificări.
