Peste 450 de milioane de euro pierdute, investiţii blocate şi o gestiune defectuoasă a celor mai importante proiecte de infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor sunt principalele concluzii ale controlului derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor la Administraţia Naţională "Apele Române".
Potrivit unui comunicat al MMAP, remis joi AGERPRES, dintr-o alocare iniţială de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investiţii, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, conform Agerpres.D
Unul dintre cele mai importante proiecte, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundaţiilor - baraje şi diguri - cu o valoare iniţială de 340 de milioane de euro - a fost diminuat cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere şi peste 400 de kilometri de diguri prevăzuţi, au rămas finanţate doar un baraj şi un polder, ambele în judeţul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro.
De asemenea, controlul a constatat întârzieri majore în procedurile de achiziţie, documentaţii tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri şi o slabă asumare managerială.
În plus, fostul director general şi mai mulţi directori ai administraţiilor bazinale şi-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obţinând sporuri salariale între 10% şi 50%.
În total, peste 500 de angajaţi au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deşi majoritatea proiectelor au fost pierdute.
"Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiţii ratate şi sute de angajaţi care au fost recompensaţi fără rezultate. Nu putem vorbi despre performanţă atâta timp cât proiectele nu există în realitate. Reforma ANAR va însemna eficienţă şi profesionalism", a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, citată în comunicat.
Verificările la ANAR au fost dispuse de Diana Buzoianu în urma unor sesizări privind blocajele administrative şi pierderea masivă a finanţărilor europene.
"Acest control a fost necesar pentru a înţelege cum a ajuns o instituţie esenţială să piardă fonduri uriaşe care ar fi trebuit să protejeze comunităţi întregi de inundaţii. Vorbim despre bani care puteau fi transformaţi în baraje, diguri şi lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reuşit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple şi pe viitor", a spus ea.
În urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desfiinţat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, acolo unde există nevoia reală de expertiză.
Din peste 500 de angajaţi care primesc în prezent sporuri pentru activităţi de proiecte, cel mult 100 vor rămâne implicaţi în implementarea proiectelor PNRR active, confirmate de Comisia Europeană.
De asemenea, ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activităţi reale de implementare şi identificarea unor surse alternative de finanţare pentru lucrările critice de protecţie împotriva inundaţiilor care au rămas neacoperite. În paralel, se va introduce un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investiţiilor, cheltuielile şi termenele asumate.
"Banii europeni trebuie transformaţi în rezultate vizibile, nu în funcţii şi sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucţie, în care competenţa şi transparenţa vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de bună credinţă şi cu experienţă din instituţie, care au fost ignoraţi în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă", a subliniat ministra Diana Buzoianu.
Comentează