Premium
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a amânat examinarea, prevăzută pentru luni, a solicitării unor deputaţi liberali de a interpreta articolul din Constituţie referitor la neutralitatea statului moldovean, informează mass-media de la Chişinău.
Potrivit unui comunicat al Curţii, decizia vine ca urmare a unui demers în acest sens din partea preşedintelui Nicolae Timofti, care a solicitat instanţei să-şi concentreze eforturile în mod prioritar pe validarea rezultatelor alegerilor parlamentare de la 30 noiembrie, subliniind că problema legată de neutralitatea Republicii Moldova necesită o analiză suplimentară. Comunicatul nu precizează data la care va fi examinată solicitarea deputaţilor liberali.
Curtea Constituţională urma să examineze luni o sesizare semnată de patru deputaţi ai Partidului Liberal - Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega şi Corina Fusu -, prin care solicită autorităţii de jurisdicţie constituţională să se pronunţe dacă prevederile articolului 11 din Constituţie privind neutralitatea sunt aplicabile în contextul în care pe teritoriul Republicii Moldova staţionează trupe militare străine şi dacă ar putea fi admisă derogarea de la acest principiu în cazul în care acest statut ar putea duce la dezmembrarea sau chiar la dispariţia statului.
Potrivit autorilor sesizării, Republica Moldova trebuie să renunţe la statutul de neutralitate şi să adere la NATO, considerând că, în caz contrar, riscă să-şi piardă independenţa şi suveranitatea.
În legătură cu acest subiect, premierul Iurie Leancă declara într-un interviu acordat agenţiei de presă ruse RIA Novosti, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare de la 30 noiembrie, că Republica Moldova nu intenţionează să renunţe la 'statutul de ţară în afara oricărui bloc' militar şi nu va adera la NATO. 'Mă pronunţ explicit pentru neutralitatea ţării. Nu vom adera la NATO şi dorim ca toţi partenerii noştri, fie ei din Vest sau din Est, să respecte statutul nostru neutru', afirma Iurie Leancă.
Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, aprecia însă la începutul săptămânii trecute că 'Republica Moldova nu are capacităţile necesare, nici politice, nici militare, nici economice de a-şi apăra singură independenţa şi libertatea', precizând că, din acest motiv, va propune aderarea la NATO celorlalte două formaţiuni proeuropene - Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat - cu care a convenit crearea unei majorităţi parlamentare după scrutinul de la 30 noiembrie.
