DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Dezvăluiri HALUCINANTE: Calculatoarele de la Ministerul Justiţiei ar fi fost luate cu bani furaţi de la Uniunea Europeană

boom

O afacere demarată pe vremea când Monica Macovei era la conducerea Justiţiei a scos la iveală detalii şocante, scrie cotidianul Jurnalul. Calculatoarele de la Justiţie ar fi fost luate cu bani furaţi de la Uniunea Europeană. Mai exact este vorba de finanţarea unor proiecte, demarate pe vremea când justiţia era condusă de Monica Macovei, iar Laura Codruţa Kovesi era procuror general al României.

Afacerea a făcut subiectul unei investigaţii a celor de la OLAF. Astfel, în 2012 DNA susţinea că Ministerul Justiţiei a luat banii pe nedrept, însă de vină pentru întreaga fraudă sunt reprezentanţii unei companii. Procurorii nu vorbesc de furt, ci doar de neglijenţă în serviciu.

Klaus Iohannis, SOMAT de o elevă: Mesaj DUREROS pentru şeful statului - 'voi PLECA'

În urmă cu 11 ani, sistemul judiciar din România devenea beneficiarul unui program finanțat prin fonduri PHARE, care avea ca obiect dotarea parchetelor, instanțelor, penitenciarelor și Ministerului Justiției cu echipamente IT și programe software necesare arhivării electronice a documentelor. Finanțarea proiectelor, demarate în timpul ministeriatului Monicăi Macovei la Justiție și a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al României, s-au soldat cu o amplă investigație a OLAF. În 2012, când Macovei nu mai era ministru, iar Kovesi își terminase al doilea mandat în fruntea procuraturii generale, DNA a trimis în judecată doi administratori ai unei companii de IT și un salariat, pe care i-a găsit țapi ispășitori pentru întreaga fraudă. Nu că ar fi furat ci pentru că au dovedit, în viziunea procurorilor, neglijență în serviciu, fără vinovăție. În spatele acestor afaceri se află celebrul grup german Siemens, care a fuzionat cu Fujitsu Siemens Computers, reprezentată de și mai celebrul “turnăror” din dosarul “Microsoft”, Claudiu Florică. Vinovații de serviciu au primit, în cele din urmă, închisoare cu suspendare, iar instanța de judecată a respins toate pretențiile de recuperare a prejudiciului ridicate de statul român. Ulterior, sistemele informatice achiziționate, conform DNA, fraudulos, au beneficiat de mentenanță din partea unei alte companii controlate de Claudiu Florică.

Relativ scurtul mandat de ministru al Justiției pe care l-a deținut Monica Macovei (decembrie 2004 – aprilie 2007) a fost caracterizat de o serie de mișcări “revoluționare” la nivelul sistemului judiciar. Pe lângă scandalurile legate de arhiva SIPA, modificarea legilor justiției, în acea perioadă s-au implementat câteva proiecte, finanțate cu bani europeni, pentru informatizarea sistemului judiciar. Două dintre aceste proiecte, PHARE RO 2004/016-772.01.04.03 și PHARE RO 2005/017-553.01.04.08 vizau proiectul referitor la continuarea procesului de informatizare a instanțelor și parchetelor, livrarea de echipamente IT pentru sistemul judiciar, respectiv pentru sistemul de arhivare electronică.

Ambele proiecte au fost licitate de Ministerul Finanțelor Publice,  prin Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (actualul Minister al Fondurilor Europene). Primul contract a fost anunțat în 28 iulie 2007, la trei luni de la “ejectarea” Monicăi Macovei din Guvern, iar al doilea a fost scos la licitație în data de 17 iulie 2008 (cu ministru Cătălin Predoiu). Valoarea contractelor atribuite, conform SEAP, a fost de 997.013 euro fără TVA pentru primul, și de 149.968,98 de euro, pentru al doilea.

Primul proiect avea un buget de 10.425.713,28 euro, din care fonduri PHARE 7.048.814,75 de euro), cu perioada de implementare decembrie 2006 – august 2007 și viza achiziția de echipamente IT pentru sistemul judiciar. Ministerul Justiției a anunțat, ulterior, că aceste echipamente au fost livrate și instalate în 562 de locații din România (la judecătorii, tribunael, curți de apel, parchete, birouri teritoriale anticorupție și penitenciare). Al doilea proiect, care vizează sistemul de arhivare electronică, avea un buget de 11.788.968 de euro, din dare 8.844.083,79 euro finanțare PHARE, și viza realizarea unei aplicații software care să permită scanarea documentelor, arhivarea acestora și posibilitatea de interogare. Au fost livrate și instalate, la Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General, instanțe și parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, CSM, INM și Școala Națională de Grefieri, 542 de dispozitive de stocare externă, 765 de scannere profesionale, 1302 servere, 1302 UPC-uri și 10.900 de discuri UDO.

Augustin Lazăr, luat peste picior de la Bruxelles: 'Lăudabil, dar incomplet! Trebuie arestați imediat, oriunde se ascund'

Ambele licitații au fost atribuite companiei SC Forte Business Service SRL București, iar achizițiile, făcute pentru sistemul judiciar, au avut avizul tuturor instituțiilor vizate, inclusiv Parchetul General. Ei, bine, când Laura Kovesi și-a terminat al doilea mandat la Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție anunța că a trimis în judecată directorul general al SC Forte Business Service SRL, Bogdan Radu Constantinescu, pe directorul comercial al companiei, Daniel Cruceanu, dar și pe un salariat pe nume Abur Ștefăniță.

Iată ce scriau procurorii în rechzitoriul înaintat, pe data de 29 august 2012, Tribunalului București: „În perioada 2007-2008, cu prilejul punerii în practică a proiectului «Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului judiciar », Bogdan Constantinescu și Daniel Cruceanu au prezentat din culpă (fără vinovăție – n.red.) Ministerului Justiției și Oficiului PHARE documente inexacte în legătură cu respectarea regimului de origine europeană pentru echipamentul IT furnizat în cadrul proiectului”. Aceste documente ar fi fost puse la dispoziția celor doi directori de către angajatul Costin Abur Ștefăniță, directorii fiind acuzați că “și-au manifestat în mod defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul că nu au verificat veridicitatea datelor completate în documentele respective și că au acceptat cu ușurință afirmațiile salariatului cu privire la faptul că echipamentele respective respectă regula de origine europeană impusă în cadrul proiectului”.

DNA susținea, astfel, că Ministerul Justiției, în calitate de beneficiar al proiectului, a încasat pe nedrept suma de 8.418,019,32 lei provenită din fonduri PHARE și din bugetul național. Mai mult, Ministerul Finanțelor, prin Oficiul PHARE, s-a constituit parte civilă cu această sumă, dar și cu alți 3.573.633,52 euro, reprezentând beneficiu nerealizat.

Dosarul a ajuns în instanță, iar soluția pe fond a fost pronunțată de Tribunalul București în mai puțin de un an de la finalizarea rechizitoriului. În data de 3 iulie 2013, directorii SC Forte Business  Service SRL au fost condamnați la câte 6 luni închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de doi ani și jumătate. În ceea ce-l privește pe salariatul “neglijent”, acesta a fost găsit țap ispășitor, primind o condamnare cu executare de zece ani de închisoare. În mod ciudat, instanța de judecată a decis să respingă ca neîntemeiată acțiunea formulată de Ministerul Finanțelor Publice referitoare la prejudiciu și au ridicat sechestrele asigurătorii instituite de DNA pe bunurile celor doi directori ai firmei în cauză.

Parchetul a făcut apel împotriva acestei hotărâri judecătorești. La fel a procedat și Ministerul Finanțelor. La data de 12 noiembrie 2014, în plin scandal “Microsoft” și arestări importante operate de DNA, Curtea de Apel București decidea să respingă apelurile. Mai mult, instanța de apel a schimbat încadrarea juridică a faptei de care era acuzat salariatul Costin Abur Ștefăniță, reducându-i astfel acestuia pedeapsa de la zece ani închisoare cu executare, la trei ani închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare pe o durată de trei ani. Directorii SC Forte Business Service au primit încuviințarea ca executarea celor șase lui cu suspendare să fie amânată, iar în cazul tuturor inculpaților,  găsiți țapi ispășitori ai acestei afaceri, judecătorii au stabilit că nu se mai impun și pedepse accesorii. Decizia este definitivă.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.