Premium
Procurorii DIICOT de la structura centrală au descins, joi, la mai multe persoane suspectate că au atacat informatic serverele mai multor instituții publice între care și pe cele ale Ministerului Dezvoltării, Ministerul Educației, ISU Buzău sau CJ Covasna.
Astfel, joi, au loc 6 percheziții domiciliare și pun în executare un număr de 8 mandate de aducere, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, perturbarea funcționării sistemelor informatice, transfer neautorizat de date informatice și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, transmite oficial DIICOT.
În cauză s-a reținut faptul că, în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023, suspecții au lansat mai multe atacuri informatice tip ”defacement” asupra sistemelor informatice aparținând mai multor instituții publice din țară, fapte circumscrise, având în vedere modul în care au fost săvârșite și s-au concretizat, fenomenului cunoscut în domeniul cibernetic sub titulatura de ”hacktivism” (activitatea desfășurată de suspecți a dobândit notorietate în mediul online sub numele ”Operation Romania”).
Despre „hacktivism„
Precizăm faptul că ”hacktivismul” este o formă de activism care implică utilizarea abilităților și cunoștințelor în domeniul tehnologic, în special în hacking și securitate informatică, pentru a promova cauze politice, sociale sau ideologice, iar una dintre caracteristicile distincte este utilizarea tehnicii de hacking pentru a obține acces neautorizat la sisteme informatice. Accesul poate fi obținut prin exploatarea vulnerabilităților de securitate, exploatarea parolelor slabe, setate de către utilizatorii legitimi sau alte metode de infectare.
Un alt aspect important al hacktivismului este utilizarea puterii colective, hacktivistii colaborând adesea în grupuri sau în comunități online, împărtășind cunoștințe, instrumente și idei pentru a amplifica impactul acțiunilor lor.
Activitatea de hacktivism poate îmbrăca diverse forme, printre care:
- Defacement-uri și atacuri cibernetice: hacktiviștii pot pătrunde în site-uri web și le pot modifica conținutul (defacement), afișând mesaje sau simboluri relevante pentru cauza pe care o susțin.
- Scurgeri de informații (leaks): hacktiviștii pot accesa și divulga informații secrete sau confidențiale. Aceste scurgeri pot avea un impact semnificativ asupra organizațiilor sau instituțiilor vizate.
- Atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service): hacktiviștii pot utiliza tehnici de atac pentru a suprasolicita un server sau o rețea, blocând accesul utilizatorilor legitimi la resursele respective.
Lovitura de la Educație...
În luna mai site-ul Ministerului Educației www.edu.ro, a fost spart de hacktiviști. Aceștia au anulat tot ce apărea pe site și au publicat un mesaj împotriva sistemului de educație din România.
În prezent, de pe site-ul Ministerului Educației a fost înlăturat mesajul și arată ca și cum ar face un update major.
”Sistemul de învățământ românesc este unul foarte prost, care nu te învață absolut nimic, util, ci doar te îndoctrinează cu informații inutile. Pe cine putem da vina? Pe profesori? Nici vorbă, ei sunt mai proști decât elevii. Faptul că acceptă să lucreze pentru un salariu de căcat într-un mediu și mai de căcat arată nivelul lor de inteligență care nu este foarte ridicat.
Dragi elevi, nu vă mai bateți capul cu școala, e o pierdere de timp. Ce te învață școala în 10 ani poți învăța gratis pe youtube în 10 luni. Guvernul v-a făcut să credeți că dacă nu aveți studii superioare sunteți proști și veți avea salarii mici, dar sunteți și mai proști că îi credeți și îi ascultați”, se arăta în mesajul hackerilor la acel moment.
