Patru persoane au fost arestate preventiv în dosarul „Calul Troian”, instrumentat de DIICOT Constanța și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate, care vizează celebra grupare de criminalitate organizată din cartierul constănțean Km 4-5. Măsura a fost dispusă miercuri de judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Constanța, după ce suspecții, cu vârste între 24 și 48 de ani, au fost reținuți pentru 24 de ore.
Potrivit IPJ Constanța, cei patru sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, influențarea declarațiilor, răzbunare pentru ajutorul dat justiției, tulburarea ordinii și liniștii publice, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului și spălare a banilor. Din materialul probator a rezultat că aceștia ar fi avut roluri bine determinate în structura grupării: ar fi însoțit liderii și ar fi participat la colectarea sumelor de bani provenite din cămătărie și șantaj, ar fi primit bani obținuți din exploatarea sexuală a unor victime și ar fi acordat îndrumări privind administrarea unei societăți comerciale folosite pentru spălarea banilor.
„Calul Troian” se zguduie din temelii: patru noi arestări
Anchetatorii rețin că unul dintre cei cercetați, în vârstă de 24 de ani, ar fi amenințat, pe 24 noiembrie, în incinta unei societăți comerciale, un martor din dosar, folosind injurii și amenințări cu acte de violență care „ar fi adus atingeri grave demnității” acestuia. Prin constrângere și prin alte fapte cu efect vădit intimidant, bărbatul ar fi încercat să-l determine să își retragă sau să își schimbe declarația. În cazul unei alte persoane cercetate, procurorii arată că, știind că un autoturism provine din infracțiuni de cămătărie și șantaj, ar fi încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare, trecând în acte un preț de 9.500 de euro, deși mașina era evaluată la 25.000 de euro, pentru a disimula proveniența ilicită a bunului.
Dosarul „Calul Troian” vizează așa-numita „Grupare KM 4-5”, pe care DIICOT o descrie drept una dintre cele mai violente structuri de criminalitate organizată din județul Constanța, cu activitate continuă de peste un deceniu. Potrivit referatelor de arestare, gruparea s-ar fi constituit în jurul anului 2014, pe baza relațiilor de prietenie, a criteriului teritorial – majoritatea membrilor locuind în cartierul Km 4-5 – și a unor interese financiare comune. În timp, ar fi evoluat de la infracțiuni cu violență, proxenetism și trafic de persoane la cămătărie, șantaj și spălare de bani, atât în România, cât și în mai multe state europene, între care Franța, Marea Britanie, Olanda, Austria, Elveția, Belgia și Spania.
DIICOT îi prinde pe executanții liderilor KM 4-5
Anchetatorii descriu o structură piramidală, cu „diviziune a muncii” și roluri clar împărțite: de la racolarea tinerelor exploatate sexual, la colectarea și transferul banilor, supravegherea și transportul victimelor în străinătate, recuperarea sumelor împrumutate cu camătă și până la disimularea provenienței veniturilor prin firme de tip paravan sau conturi bancare și de Revolut deschise pe numele unor persoane interpuse. Membrii ar fi etalat un nivel de trai ridicat, folosind autoturisme de lux și investiții în localuri de alimentație publică, pentru a-și masca sursele reale de venit.
În referatele DIICOT se arată că gruparea și-a cultivat deliberat o imagine de forță și impunitate în cartier și în spațiul public. Procurorii descriu inclusiv tatuajul „specific” al grupării – un pumnal, un cocktail Molotov și cifra 4 stilizată ca o fortăreață – interpretat ca simbol al violenței, al avertismentului la adresa rivalilor și al „impenetrabilității” clanului. Membrii ar fi folosit frecvent și numărul 45 în plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor de lux, ca trimitere directă la Km 4-5, și s-ar fi afișat constant împreună în spațiul public și pe rețelele sociale, tocmai pentru a intimida și a atrage noi membri.
Arestări după anchetă-maraton: cum ajungeau banii din prostituție și cămătărie la liderii 4-5
DIICOT notează și existența unor legături de rudenie în interiorul grupării, despre care susține că au contribuit la coeziunea și rezistența acesteia în fața anchetelor, făcând-o „greu de penetrat” și dificil de destructurat. De asemenea, liderii ar fi dezvoltat conexiuni cu alte clanuri cunoscute la nivel național, inclusiv cu persoane asociate grupărilor din Sibiu, București sau Iași, ceea ce ar fi amplificat influența rețelei constănțene.
Acțiunile recente din dosarul „Calul Troian” vin după ce, la finalul lunii noiembrie, Tribunalul Constanța a dispus arestarea preventivă a 12 persoane și arestul la domiciliu pentru alte trei, în același dosar. Toate măsurile au fost contestate la Curtea de Apel Constanța. În paralel, anchetatorii continuă audierile și perchezițiile pentru a documenta întregul lanț infracțional – de la exploatarea sexuală și violențele de stradă, până la mecanismele de spălare a banilor și intimidare a martorilor.
IPJ Constanța și DIICOT subliniază că, pe tot parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
Comentează