Premium
Sancţiunile impuse de Occident Rusiei nu par să aibă efect, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times (NYT), citată de EFE.
În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor.
Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară.
Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei.
În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk.
Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China - principalul furnizor de semiconductori al Rusiei - a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni.
Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei.
De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el.
Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.
