Diplomaţii maghiari nu au voie la Ziua României

Digi24:

Diplomaţii maghiari au primit interdicţie să participe la recepţiile organizate de ambasadele României cu ocazia Zilei Naţionale. Potrivit unui săptămânal ungar, dispoziţia a venit direct de la ministrul de externe, Peter Szijjarto.

Ambasada României la Budapesta a organizat, săptămâna aceasta, recepţia de Ziua Naţională, iar în discursul său, ambasadorul Marius Lazurca a amintit că, anul acesta, se împlinesc 20 de ani de la semnarea Tratatului de bază româno-ungar. La recepţie nu a participat niciun reprezentat al guvernului maghiar.

La solicitarea Digi24, Ministerul de Externe de la Budapesta a declarat: „Întrucât maghiarii nu au ce sărbători pe 1 decembrie, ministrul pentru comerţ exterior şi al afacerilor externe au interzis tuturor diplomaţilor şi angajaţilor ministerului să participe la ceremoniile prilejuite de Ziua Naţională a României.”

Ziarul Financiar:

Acum 100 de ani România a trebuit să aleagă. Putea intra în primul război mondial alături de Puterile Centrale, cu care avea de ani de zile semnat un tratat secret. Dacă Germania ar fi câştigat războiul, România ar fi câştigat Basarabia. Dacă intra alături de Antantă, ar fi câştigat Transilvania. A ales a doua variantă, în august 2016. Dar istoria este ciudată: deşi învinsă în război, România a câştigat doi ani mai târziu, în 1918, şi Transilvania, şi Basarabia.

De aproape 40 de ani, după câştigarea independenţei, România (Vechiul Regat, mai precis) cunoşte unele din cele mai bune momente ale evoluţiei sale. În 1860 regatul avea

3,9 milioane de locuitori. În 1900 ajunsese la 5,9 milioane de locuitori. Primul recensământ din 1930 în ţara reîntregită număra în Vechiul Regat 8,3 milione de locuitori. 2,8 milioane erau în Basarabia, iar restul în Transilvania.

Cu zestrea celor şase milioane de locuitori, România a intrat acum 100 de ani într-un război care avea să-i aducă reîntregirea. Acum 100 de ani, la 1 de­cembrie bătăia pentru Bucureşti era în plin toi – 150.000 de soldaţi români împotriva a 250.000 de militari ai Puterilor Centrale.

15 ani mai târziu - în 1930 - populaţia Ro­mâniei reîntregite număra 14 mili­oa­ne de locuitori. La 75 de ani de la primul recensământ în ţara reîntregită, în jur de 3 milioane de români au plecat din ţară. Sta­tistica îi numără cu greu. Suntem pe hâr­tie 22 de milioane, dar suntem aşa pen­tru că Statistica numără populaţia în funcţie „domiciliul stabil“ şi nu de rezidenţă. Nu ştim cât câţi dintre cei trei mili­­oane de români plecaţi se vor mai în­toarce şi aceasta este o adevărată dramă. O ţară este cea în care îţi do­reşti să tră­ieşti, în care îţi doreşti să vii, nu din care a­bia aştepţi să ţi se facă buletin ca să pleci. Aceasta este marea provocare a României.