Directorul Centrului Romano Kher: 'Din păcate, în România noastră se mai întâmplă acte de rasism'

Mihai Neacşu, directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher, vorbeşte într-un interviu acordat News.ro despre faptul că, la nivel global, Holocaustul romilor este dat uitării, despre autorităţile româneşti care nu îşi asumă soarta tuturor cetăţenilor, cu atât mai puţin a romilor, despre necesitatea unei unităţi mai mari a membrilor comunităţii din care face parte, potrivit news.ro.

Ziua Dezrobirii Romilor a fost marcată joi la Centrul Naţional de Cultură a Romilor printr-un eveniment cu tema „De la sclavia romilor în Ţările Române la rasismul modern din spaţiul românesc”. În 2020 se împlinesc 164 de ani de la abolirea sclaviei romilor.

Nu avem, după 30 de ani, un monument al dezrobirii, nu există încă în manualele şcolare Holocaustul romilor, o nevoie „ca de aer” de o elită tânără - sunt câteva dintre problemele semnalate de Mihai Neacşu, directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher. „Nu cred în unitatea romilor, dar în stabilirea unor obiective comune cred”, a punctat el.

Într-un interviu acordat News.ro, Neacşu a declarat: „Dezrobirea romilor a fost atunci un moment de normalitate, de bucurie. Anul acesta ne-am propus să facem o legătură, pe care nu ne-am dorit-o, dar din păcate este reală, între robia romilor şi rasismul din spaţiul românesc din zilele noastre. Din păcate, în România noastră se mai întâmplă acte de rasism. Şi nu doar în Transilvania, ci în toată ţara. Nu sunt doar romii victimele rasismului”.

Citește și: Se dau 200 de milioane de euro pentru români. Cine poate beneficia de bani?

„Trăim într-o Românie care încă nu ştie să relaţioneze cu diferenţa de orice tip. Nu vom putea elimina problemele unei societăţi ca a noastră în următorii ani, dar ne putem propune să le diminuăm. Nu vom putea eradica nici sărăcia, nici discriminarea, dar dacă ne propunem nişte obiective clare, de comun acord, privind educaţia, cred că vom face paşi importanţi. Cred că şi sistemul educaţional şi presa ne-ar putea oferi mai mult sprijin pentru a dezvolta relaţii normale”.

Autorităţile ar trebui să îşi asume, este părerea lui. „Autorităţile din România, în general, nu îşi asumă soarta cetăţenilor, oricare dintre ei, cei care îi trimit în funcţiile publice. Când vine vorba despre romi, e un pic mai rău”.

La nivel global, când se vorbeşte despre Holocaust, se vorbeşte cu precădere despre evrei. Despre acest fapt, directorul a spus: „Este un paradox. Cred că sunt două momente istorice – dezrobirea, care face referire la robia de 500 de ani, şi Holocaustul romilor – legat de care Statul Român trebuie să facă paşi importanţi. Încă nu se studiază în şcoli despre asta şi cei care nu ştiu despre astea nu au nicio vină. Statul şi autorităţile sunt responsabile. Mai mult de atât, când se vorbeşte despre Holocaust, chiar unii reprezentanţi ai comunităţii evreieşti nu vorbesc decât despre Holocaustul evreilor. Şi minorităţile când vorbesc despre drepturile lor omit, uneori, intenţionat drepturile romilor”.

Neacşu a admis că romii încă sunt divizaţi, iar cei care ar trebui să le fie parteneri „profită din plin de acest lucru, lăsând deoparte problemele cu care ne confruntăm”.

El îşi propune ca instituţia pe care o conduce să beneficieze, în următorul an, de o lege sau de o Hotărâre de Guvern, care să îi permită Centrului să efectueze cheltuieli în acord cu nevoile. „Vrem să promovăm tinerii, să oferim burse de studiu, să promovăm elita romilor în general”.

„De 30 de ani aud de Muzeul Romilor, noi ne propunem un muzeu al romilor, un teatru al romilor... cred că sunt deziderate pe care nu le putem îndeplini decât dacă politicul va decide în acest sens. Iar politicul, până acum, nu a fost interesat. Sperăm ca după alegeri să decidă în acest sens”.

Conform celui mai recent Recensământ, în România trăiesc puţin peste 619.000 de romi. Potrivit cercetărilor şi estimărilor sociologilor, comunitatea ar fi alcătuită din 1,6 – 2 milioane de persoane, dintre care cel puţin 500.000 sunt plecaţi în străinătate.

„Se vorbeşte doar despre sărăcia romilor. Poate că 50-60% se încadrează aici, ca şi majoritatea românilor, dar cel puţin 30-40% dintre romi sunt oameni care au serviciu, plătesc taxe, îşi dau copiii la şcoală şi au nevoie de sentimentul de apartenenţă”, a completat Mihai Neacşu.

Ziua de 20 februarie marchează dezrobirea romilor în România. Această zi este marcată oficial prin Legea 28/2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România.

Prima atestare documentară a prezenţei romilor pe teritoriul pe care astăzi există România datează din 1385. Într-un act de donaţie emis de domnul Ţării Româneşti Dan I pentru Mănăstirea Tismana, pe lista bunurilor cedate erau incluşi robi „athingani”.

În Principate, romii au fost ţinuţi în robie aproximativ 500 de ani. Ea a fost înlăturată definitiv abia la jumătatea secolului XIX, printr-o serie de acte normative. În Ţara Românească, a fost abolită prin legi emise între 1843 şi 1847, iar în Moldova, între 1844 şi 1885.

Centrul Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher, înfiinţat în 2003, îşi propune să conserve şi să promoveze cultura romilor, evidenţiind atât elementele tradiţionale, cât şi pe cele moderne. Centrul are rolul de serviciu cultural de utilitate publică, desfăşoară diverse activităţi – culturale, de informare şi educaţie.