Directorul general al SNTGN Transgaz dă asigurări: 'România este mai sigură din punct de vedere energetic decât a fost în orice alt moment al său!'

Ion Sterian, director general al SNTGN TRANSGAZ SA, a acordat un amplu interviu publicației Financial Intelligence, în care a vorbit despre ultimele mișcări din sectorul energetic, discuție pe care o redăm mai jos.

Invadarea Ucrainei de catre Rusia a „trezit” Europa cu privire la dependenţa faţă de Rusia. România a devenit un pion important în piața de gaze europeană. Cum vedeți dvs viitorul României în acest context geopolitic? Ce ne puteți spune despre securitatea energetică a ţării/Europei în următorii ani?

Ion Sterian: Țara noastră este mai sigură din punct de vedere energetic decât a fost în orice alt moment al său, iar acest lucru se datorează faptului că toți factorii responsabili au lucrat cu înțelepciune și în interesul național, demonstrând că există încă mult potențial de colaborare și de patriotism.

Și când spun că România este mai sigură în prezent decât oricând altcândva în trecutul său modern, mă refer la faptul că, acum, suntem conectați prin reverse-flow la toate țările din regiune, mai puțin Serbia, dar și acolo am întreprins și întreprindem demersuri pentru a rezolva situația.

Acest lucru, faptul că suntem interconectați în regim reverse-flow, înseamnă că putem să importăm gaze de pe diferite coridoare. Până acum 4-5 ani nu aveam decât varianta de import de gaz rusesc de pe conducta de tranzit T1. Acum, lucrurile sunt radical diferite. Putem importa gaz din Ungaria, din Bulgaria, din Marea Caspică, prin gazoductele TANAP și apoi TAP, prin Coridorul Vertical, sau chiar gaz natural lichefiat din terminalele grecești sau turcești.

După construirea conductei Turkish Stream 2 în Bulgaria și Serbia, conductele de pe Coridorul Transbalcanic au devenit nefuncționale. Atunci, Transgaz a trecut la transformarea prin investiții cu forțe proprii a acestor conducte pe reverse-flow și astfel s-au creat premisele transportului gazelor naturale pe Coridorul Sudic și prin conducta T2 cu o capacitate de 14 miliarde metri cubi/an, din Azerbaidjan, dar și LNG din terminalele din Turcia și Grecia.

La data de 9 martie a.c, reprezentanți ai operatorilor de transport și sistem din Azerbaidjan, Bulgaria, Ungaria și Slovacia s-au întâlnit la București cu Transgaz, pentru a stabili metodologia de rezervare de capacitate pe acest nou coridor creat, care practic este un Nabucco 2. Acest lucru demonstrează două aspecte importante: primul, că România este o țară cu viziune și curaj în a acționa în sectorul gazier, ceea ce este important și pentru prezent și pentru viitor; iar al doilea, că Transgaz este un lider în sectorul energetic regional. Nu trebuie să ne ferim de acest statut, pentru că am muncit mult pentru el și întotdeauna ne onorăm cu succes de misiunea noastră.

• Suntem la linia de start a gazoductului Tuzla-Podișor, gazoduct care va permite ca gazele exploatate de către OMV Petrom și Romgaz din Marea Neagră să ajungă în Sistemul Național de Transport și, implicit, în fiecare localitate din România

La data de 16 martie a.c, companiile Transgaz, OMV Petrom și Romgaz au semnat declarația privind încheierea contractelor de rezervare de capacitate de intrare ieșire-ieșire din SNT în punctul Tuzla, penultimul pas pentru exploatarea gazelor din perimetrul Deep Neptun. Când credeti că vom putea beneficia de gazele din perimetrul Neptun Deep? Este sigur să exploatezi aceste gaze din Marea Neagră în contextul conflictului de la graniţa României?

Ion Sterian: Este foarte important pentru securitatea energetică a țării noastre ca aceste resurse de gaze naturale să fie exploatate. După cum reiese din procedura derulată de Transgaz, rezervarea de capacitate începe cu toamna anului 2026 și se continuă pentru o perioadă îndelungată de timp.

Vreau să subliniez faptul că ne aflăm, pentru a patra oară în tot atâția ani, în fața unui moment istoric pentru securitatea energetică regională și pentru cea a României. După finalizarea cu succes a gazoductului BRUA, a gazoductului Ungheni-Chișinău, după finalizarea lucrărilor care permit tranzitul în regim de reverse-flow la toate punctele de interconectare și după începerea exploatărilor gazelor naturale de la Marea Neagră din perimetrele de mică adâncime, cele ale BSOG, acum suntem la linia de start a gazoductului Tuzla-Podișor, gazoduct care va permite ca gazele exploatate de către OMV Petrom și Romgaz din Marea Neagră să ajungă în Sistemul Național de Transport și, implicit, în fiecare localitate din România care are acces la rețeaua de gaze naturale. Compania Transgaz este pregătită să construiască acest gazoduct în aceleași condiții de siguranță, de eficiență și performanță, pe care le îndeplinește de fiecare dată, cu fiecare investiție realizată.

Transgaz a derulat și finalizat procesul de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din SNT, ce urmează a fi creat în zona localității Tuzla, acolo unde gazele din Marea Neagră vor ajunge la țărm. Ce ne puteţi spune despre acest proces? Poate fi considerat unul de succes?

Ion Sterian: Procesul s-a încheiat cu succes, acest lucru fiind atestat de semnarea contractelor de transport pentru gazele naturale din Marea Neagră și a depunerii garanțiilor în valoare de 88 milioane euro de cele două companii care au rezervat capacitatea. Deci, putem vorbi fără îndoială despre acest proces ca unul de succes!

Valoarea cumulată pe toată perioada ofertată a capacității alocate este de 1.323.920.520 MWh, mai mare decât pragul minim de 1.323.743.050 MWh, iar valoarea cumulată a angajamentelor solicitanților desemnați câștigători este de 2.819.621.116,80 lei, cu 378.012,80 lei mai mare decât valoarea actuală a creșterii estimate a venitului permis, asociată capacității incrementale oferite în cadrul acestei proceduri.

Deci, am obținut mai mult, ceea ce este o veste bună nu doar pentru Transgaz, ci și pentru România, pentru cetățenii acestei țări și pentru mediul economic, pentru că înseamnă că vom avea gaze naturale românești atât în gospodării, cât și în economie. Vorbim despre peste 8 miliarde de metri cubi/ an care intră în SNT, suplimentar față de valorile prezente.

Când va fi gata gazoductul Tuzla – Podișor? La cât se ridică investiția? Care va fi traseul? Ați declarat că acest gazoduct va permite ca gazele exploatate de către OMV Petrom și Romgaz din Marea Neagră să ajungă în Sistemul Național de Transport și, implicit, în fiecare localitate din România care are acces la rețeaua de gaze naturale. Dar sunt unii care se tem că aceste gaze vor fi exportate în mare parte, iar România nu va beneficia de ele. Care este opinia dvs?

Ion Sterian: Valoarea actuală estimată a proiectului este de aproximativ 478 milioane euro (cu TVA). Pentru această investiție strategică, Transgaz a depus o aplicație de finanțare nerambursabilă din Fondul de Modernizare împreună cu alte 5 proiecte de infrastructură pentru transportul gazelor naturale.

SNTGN Transgaz SA are semnat contractul de execuție lucrări cu câștigătorul licitației. Proiectul constă în construirea conductei de transport a gazelor naturale Tuzla – Podișor, în lungime de 308,3 km, care să facă legătura între resursele de gaze naturale disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul BRUA, astfel asigurându-se posibilitatea transportului gazelor naturale prin interconectările existente. Traseul acesteia urmează direcția generală de la Sud-Est spre Vest, traversând județele Constanța, Călărași și Giurgiu. Un număr destul de mare de unități administrativ-teritoriale vor fi traversate de această conductă, este vorba despre 42 de UAT-uri, dintre care 9 se află în județul Constanța, 19 în județul Călărași și 14 în județul Giurgiu.

Cât despre temerile exprimate de dumneavoastră, vă spun că pentru mine cel mai important lucru este să avem o țară independentă din punct de vedere energetic, din punct de vedere gazier, să avem o economie prosperă și dezvoltată. Misiunea Transgaz este foarte clară, aceea de a construi și dezvolta infrastructura națională de transport gaze naturale astfel încât aceasta să permită, cu fiecare investiție pe care o realizăm, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, dezvoltarea sustenabilă a economiei, creșterea competitivității acesteia și a calității vieții tuturor românilor.

• Amplu program investiţional, cu proiecte de investiții estimate la aproximativ 3,2 miliarde euro, pe următorii 10 ani

Ce ne puteti spune despre finanţarea proiectelor de investiții ale Transgaz, în contextul creşterii dobânzilor?

Ion Sterian: SNTGN Transgaz SA este o companie cu o structură financiară sănătoasă, ce îndeplinește toate circumstanțele pentru o dezvoltare amplă. Disponibilitatea resurselor financiare proprii și atrase joacă un rol important în dezvoltarea și implementarea a cât mai multe proiecte de investiții. Ne preocupăm permanent, prin eforturi susţinute, pentru obţinerea de asistenţă financiară nerambursabilă privind finanţarea proiectelor de investiţii cu impact asupra modernizării, retehnologizării şi dezvoltării infrastructurii SNT, în vederea obținerii unui mix de finanţare care să asigure cel mai redus cost în finanţarea programului de investiții pentru dezvoltarea și modernizarea SNT.

Care sunt principalele proiecte de investiții ale Transgaz pentru următorii ani?

Ion Sterian: Pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România, Transgaz și-a asumat prin Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale (PDSNT) pe următorii 10 ani, un amplu program investiţional, cu proiecte de investiții estimate la aproximativ 3,2 miliarde euro, investiții care permit alinierea SNT la cerinţele de transport şi operare europene, la cele ale Acordului Verde European privind decarbonizarea.

Transgaz este preocupat de extinderea și modernizarea infrastructurii existente prin potențialul integrării hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în sistemul de transport gaze naturale. În acest sens, am semnat anul trecut, în luna mai, cu Banca Europeană pentru Investiții (BEI) un Acord privind furnizarea de servicii de consultanță pentru elaborarea și dezvoltarea unei strategii de decarbonizare a rețelei de transport gaze naturale din România.

PDSNT 2022-2031 a fost aprobat de ANRE prin Decizia nr.1944/01.11.2022 și este postat pe site-ul companiei. Dintre proiectele majore putem aminti în principal: BRUA Faza II; Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre; Amplificarea coridorului de transport bidirecţional Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA-Faza III); Dezvoltarea-Modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale în zona de Nord-Vest a României; Creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România – Bulgaria pe direcția Giurgiu – Ruse; Interconectarea România – Serbia; Dezvoltarea sistemului SCADA pentru Sistemul Național de Transport Gaze Naturale; Modernizare SMG Isaccea 2 și 3 și SMG Negru Voda 2 și în vederea realizării curgerii bidirecționale pe conducta T2 și respectiv T3.

Pe lângă proiectele majore amintite, în Programul de Modernizare și Dezvoltare Investiții pentru anul 2023 și a estimărilor pentru perioada 2024-2025 sunt cuprinse și investiții în dezvoltări ale SNT în conformitate cu prevederile Legii 123/2012 actualizată, cu o valoare estimată de 536 milioane euro, investiții care să asigure extinderea Sistemului Național de Transport în zone cu sisteme de distribuție nou înființate.

BRUA faza 1 este funcțională începând cu data de 1.12.2020 și a transportat și transportă gaze naturale

Ce ne puteți spune despre faza a doua a proiectului BRUA? Până la declanșarea conflictului din Ucraina, doar România își făcuse treaba pe proiectul BRUA 1. Se transportă gaze prin BRUA 1 în prezent? Care este situaţia la zi? Au fost mulți care v-au criticat pentru construcția BRUA 1 și acum vedem că e bine că ați construit-o. Ce mesaj aveți pentru acei critici?

Ion Sterian: BRUA faza 1 este funcțională începând cu data de 1.12.2020 și a transportat și transportă gaze naturale atât prin preluarea celor din import în regim de tranzit către Ungaria și alte state, cât și pentru asigurarea necesarului României. Dacă nu se construia gazoductul BRUA și infrastructura de gaze, pe măsura declinului producției de gaze naturale on shore, azi eram într-o situație mai puțin plăcută pentru că nu aveam infrastructura de import gaze naturale.

Capacitatea transportată în prezent prin gazoductul BRUA – faza 1 asigură un grad de încărcare a conductei de transport de peste 90%. Așa cum am mai afirmat, în funcţie de strategiile de dezvoltare ale judeţelor, ale regiunilor şi a economiei româneşti, BRUA faza 1 permite asigurarea cu gaze naturale pentru susţinerea politicilor industriale și investiţiilor din ţara noastră. Avantajul este că mediul de afaceri şi comunităţile locale vor avea acces la gazul natural necesar pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi pentru dezvoltare economică, în condiţii de predictibilitate.

Interconectorul BRUA reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea Sistemului Național de Transport gaze naturale. Odată cu punerea lui în funcțiune, România este conectată la culoarele regionale de transport și poate să-și asigure aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse, ceea ce va satisface într-o măsură mai mare cererea existentă pe piața internă și va conduce la un nivel mai ridicat de predictibilitate și securitate energetică pentru consumatorul român. Vedem cât de vulnerabile sunt țările la modificările de fluxuri internaționale de gaze naturale. De aceea, capacitățile de transport reprezintă un element important în asigurarea securității energetice.

Cu alte cuvinte, BRUA faza 1 a însemnat plusvaloare reală pentru asigurarea securității energetice a României în cel mai strict sens al termenului. Cât despre critici, acestea au fost, sunt și sigur vor mai fi, însă Transgaz, și eu personal, prin toate investițiile realizate și aprobate a se realiza și în următorii ani, ne continuăm în mod responsabil și cu seriozitate misiunea asumată privind garantarea securității energetice a României.

În data de 9 martie 2023, reprezentanți ai operatorilor de transport și sistem din Azerbaidjan, Bulgaria, Ungaria și Slovacia s-au întâlnit la București cu Transgaz, pentru a stabili metodologia de rezervare de capacitate printr-un coridor nou creat, un fel de Nabucco 2. Ce ne puteți spune despre acest proiect?

Ion Sterian: În luna martie a acestui an, mai exact la data de 9 martie, Transgaz a mai punctat o acțiune de succes. Reprezentanți ai operatorilor de transport și sistem din Azerbaidjan, Bulgaria, Ungaria și Slovacia au venit la București pentru a stabili împreună cu noi, Transgaz, metodologia de rezervare de capacitate pe acest acest nou coridor creat, care este funcțional și care practic este un Nabucco 2.

Având în vedere că după construirea conductei Turkish Stream 2 în Bulgaria și Serbia, care a devenit operațională de la începutul anului 2021, conductele de pe Coridorul Transbalcanic au devenit nefuncționale, în aceste condiții, cu forțe proprii, Transgaz a trecut la transformarea prin investiții a acestor conducte pe reverse-flow și astfel s-au creat premisele transportului gazelor naturale pe Coridorul Sudic și prin conducta T2 cu o capacitate de 14 mld. mc/an, din Azerbaidjan, LNG din terminalele din Turcia și Grecia.

Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și Eustream au propus acțiuni comune privind extinderea cooperării dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan prin transportul de cantități suplimentare de gaze naturale prin rețelele lor existente

Cum apreciați colaborarea cu Azerbaidjan?

Ion Sterian: Republica Azerbaidjan este primul stat din regiunea Caucazului de Sud cu care România a ridicat relaţiile bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, în anul 2009, ambele state confirmând deschiderea şi interesul pentru aprofundarea acestuia, precum şi pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional.

În contextul proiectelor de dezvoltare a rețelei naționale de transport avute în vedere de Transgaz și ținând cont de deschiderea SOCAR față de dezvoltarea unei relații de cooperare cu Transgaz, încheierea Memorandumului de Înțelegere între cele două companii aduce beneficii și consolidează relația pe direcții multiple, în domenii de importanță strategică, în proiecte de interes comun, fără a se limita la proiecte de infrastructură în domeniul energetic.

Având în vedere finalizarea IGB, Transgaz și companiile-omolog din Bulgaria, Ungaria și Slovacia au solicitat printr-un apel comun emis înaintea începerii operării comerciale a gazoductului Grecia-Bulgaria, care va permite majorarea importurilor de gaze din Azerbaidjan, finanțarea prin fonduri UE a întăririi rețelelor de transport ce compun Coridorul Sudic al gazelor, pentru creșterea capacității acestuia la 5 miliarde metri cubi pe an.

Astfel, Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și Eustream au propus acțiuni comune privind extinderea cooperării dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan prin transportul de cantități suplimentare de gaze naturale prin rețelele lor existente.

Operatorii de transport gaze naturale vor continua să lucreze conform cadrului stabilit prin acordul de cooperare strategică UE-Azerbaidjan semnat la 18 iulie 2022. În baza cooperării dintre companii de-a lungul anilor și cu sprijinul fondurilor UE, operatorii se declară încrezători că un astfel de proiect ar oferi o rută alternativă sigură pentru aprovizionarea cu gaze naturale în volume suficient de mari.

Acest lucru ar permite consumatorilor europeni să primească mai multe cantități de gaze naturale prin conductele Coridorului Sudic de gaze. Un astfel de proiect ar putea fi implementat în cel mai scurt timp posibil, și la costuri minime, contribuind în mod semnificativ la asigurarea lichidității pe piața europeană de gaze. Inițiativa contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor și priorităților stabilite în planul RePower EU al Comisiei Europene.

Ulterior acestui demers, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat inițiativa operatorilor naționali de transport al gazelor naturale din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea Uniunii Europene cu Azerbaidjan. În scrisoarea transmisă, doamna von der Leyen a subliniat importanța acestui demers în condițiile în care, în iulie 2022, UE și Azerbaidjan au încheiat un memorandum de înțelegere în domeniul energiei care va ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc.

Acest memorandum între UE și Azerbaidjan deschide un nou capitol în cooperarea energetică cu Azerbaidjanul, un partener-cheie în eforturile europene de a renunța la combustibilii fosili ruși. Documentul consolidează parteneriatul existent, care garantează aprovizionarea stabilă și fiabilă cu gaze naturale a UE prin intermediul Coridorului Sudic de gaze și pune bazele unui parteneriat pe termen lung privind eficiența energetică și energia curată, urmărind obiectivele Acordului de la Paris.

România are numeroase opțiuni pentru a-și asigura independența din punct de vedere gazier

Ce ne puteți spune despre diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale?

Ion Sterian: Actualmente, România are numeroase opțiuni pentru a-și asigura independența din punct de vedere gazier: gazul poate să vină fie pe Coridorul Vertical, fie prin Coridorul Transbalcanic, fie prin BRUA. Avem acces la gazele din Marea Caspică, dar și la gazul natural lichefiat din terminalele de LNG din Turcia sau din Grecia.

Pentru că am vorbit despre gazele din Marea Caspică și LNG din terminalele din Turcia și Grecia vreau să vă spun că Transgaz, alături de operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, au propus la data de 1 octombrie 2022 o inițiativă pentru transportul gazelor naturale prin rețelele integrate de transport a gazelor, care permite în etapa 1, prin lucrările de reverse-flow, transportul a până la 5 miliarde mc/an din Turcia și Grecia către Europa de Est, Centrală și de Vest. În etapa a 2- a, după finalizarea de către Bulgartransgaz, operatorul de transport și sistem gaze naturale din Bulgaria, a execuției celor 63 km de conductă pentru preluarea gazelor naturale din zonele amintite, capacitatea de transport gaze naturale va crește până la 15 miliarde mc/an.

Propunerea Transgaz, Bulgartransgaz, FGSZ și Eustream survenea în timp ce liderii Bulgariei, Greciei, României și Azerbaidjanului, precum și președinta Comisiei Europene, participau la inaugurarea interconectorului de gaze dintre Bulgaria şi Grecia, proiect despre care, personal, am spus în repetate rânduri în cadrul forurilor internaționale și europene că trebuie să fie finalizat cât mai repede.

Am fost deosebit de bucuros să văd reacția Președintei Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, care a salutat inițiativa noastră de a extinde cooperarea Uniunii Europene cu Azerbaidjan. Acest lucru ne demonstrează că putem să gândim soluții nu doar regionale, ci continentale.

Neutralitatea climatică nu mai este doar un deziderat strategic, ci o necesitate cât se poate de actuală

La inițiativa Transgaz, în aprilie 2022, s-a semnat între operatorii de transport și sistem (OTS) gaze naturale din România (Transgaz), Polonia (Gaz-System), Ungaria (FGSZ) și Slovacia (Eustream) un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea regională a unei rețele de hidrogen, inițiativa fiind deschisă și pentru alți OTS. În ce stadiu este acest proiect? Ştiu că Transgaz a făcut paşi despre dezvoltarea hidrogenului. Ce ne puteţi spune despre asta?

Ion Sterian: Transgaz este un actor cheie în sistemul energetic românesc asigurând accesul cetățenilor și companiilor din România la energie sigură, accesibilă și curată. Viitorul nu sosește mâine, ci este deja aici.

Neutralitatea climatică nu mai este doar un deziderat strategic, ci o necesitate cât se poate de actuală. Am început un demers hotărât pentru identificarea diferitelor opțiuni de decarbonizare a rețelelor de transport gaze naturale, și pentru atingerea obiectivului de decarbonizare prin asigurarea aprovizionării cu energie curată și cu emisii scăzute de carbon. Este un angajament regional cu implicații europene și chiar globale, deci avem în față o misiune pe care trebuie să o tratăm cu maximă responsabilitate.

Obiectivele generale ale Transgaz în acest domeniu, pentru perioada 2021- 2025, vizează atât dezvoltarea activității de cercetare privind posibilitatea acceptării mix-ului de hidrogen în SNT și modalități de introducere a acestuia în SNT(proiect-pilot privind injecția de hidrogen în conductele de transport gaze naturale), cât și implementarea unei strategii de modernizare și adaptare a infrastructurii existente de transport gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării.

Anul trecut, Transgaz și BEI și au semnat un Acord privind furnizarea de servicii de consultanță pentru elaborarea și dezvoltarea unei strategii de decarbonizare a rețelei de transport gaze naturale din România, iar în aprilie 2022, la inițiativa Transgaz, s-a semnat între operatorii de transport și sistem (OTS) gaze naturale din România (Transgaz), Ungaria (FGSZ), Polonia (Gaz-System) și Slovacia (Eustream) un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea regională a unei rețele de hidrogen, inițiativa fiind deschisă și pentru alți OTS.

Hidrogenul este o prioritate reală pentru noi, dovadă și Acordul privind Foaia de parcurs, pe care l-am semnat în marja Forumului Internațional de la Davos, care recunoaște importanța strategică și economică a investițiilor în infrastructura de gazoducte din România.

Transgaz și 3SIIF au convenit anterior să dezvolte în comun proiecte de infrastructură gazieră pregătită pentru hidrogen în România, prin intermediul unor noi societăți mixte de proiect. Valoarea totală a proiectelor se estimează a fi de până la 626 milioane de euro și, după finalizare, acestea vor fi vândute către Transgaz. De îndată ce se va realiza acest lucru, compania va deține și va opera activele proiectelor în conformitate cu legislația română aplicabilă.

Transgaz a înregistrat în anul 2022 o creștere a profitului din exploatare cu 19% față de anul 2021

Cum văd investitorii de la BVB planurile TGN de dezvoltare? Ce ne puteti spune despre rezultatele financiare ale TGN de anul trecut? Aveți în vedere lansarea vreunei emisiuni de obligațiuni pe piața bursieră?

Ion Sterian: Transgaz este de peste 15 ani o companie listată la Bursa de Valori București, o companie în care modelul de guvernanță corporativă funcționează cu succes. Performanțele managementului Transgaz poartă amprenta investițiilor realizate, investiții strategice pentru creșterea securității energetice a României și a Uniunii Europene.

Datele financiare ale societății reflectă în principal profilul său de afaceri solid în calitate de concesionar și operator al rețelei de transport gaze naturale din România. Societatea a înregistrat în anul 2022 o creștere a profitului din exploatare cu 19% față de anul 2021, determinată în principal de veniturile suplimentare asigurate de creșterea gradului de utilizare a capacității de transport a gazoductului BRUA și de menținerea unui control strict și eficient al costurilor pentru asigurarea unui grad ridicat de profitabilitate. Profitul net a crescut cu 96% comparativ cu anul 2021, creștere datorată în principal de înregistrarea unor venituri financiare excepționale non-cash.

Garantul nostru pentru reușită în fața provocărilor și constrângerilor contextului extern și intern în care compania funcționează și va funcționa, îl constituie liantul dintre strategiile de administrare și expertiza și experiența profesională a resursei umane angajate pentru operaționalizarea acestor strategii. În ceea ce privește lansarea vreunei emisiuni de obligațiuni, aceasta este o decizie ce aparține acționarilor companiei, care desigur, întotdeauna analizează și decid care sunt cele mai bune soluții pentru nevoile de capital ale companiei.

Investițiile pe care Transgaz le-a derulat au fost cruciale pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova într-o perioadă în care statul vecin și prieten s-a aflat în cea mai acută criză energetică din ultimii 30 de ani.

Cum a ajutat TGN Republica Moldova în aprovizionarea cu gaze? Ce planuri mai aveti pentru aceasta zonă?

Ion Sterian: După cum cunoașteți, Republica Moldova se înscrie într-una din regiunile geopolitice în care România în calitate de partener strategic se implică sprijinind parcursul european al acestei țări inclusiv în domeniul energetic. Un important pas înainte în ceea ce privește reglementarea relațiilor bilaterale în domeniul energetic îl reprezintă Memorandumul de Înțelegere încheiat între Guvernul României și cel al Republicii Moldova în vederea realizării proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică ale celor două țări.

Putem spune că investițiile pe care Transgaz le-a derulat în România, dezvoltările SNT în zona de Nord-Est, dar mai ales investițiile pe care le-am făcut în Republica Moldova, prin intermediul Vestmoldtransgaz, în construcția și operaționalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, au fost cruciale pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova într-o perioadă în care statul vecin și prieten s-a aflat în cea mai acută criză energetică din ultimii 30 de ani.

Valoarea proiectelor de investiții și cheltuielile operaționale și investiționale realizate de SNTGN Transgaz SA România în scopul asigurării capacităților de transport gaze naturale spre Republica Moldova și interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu Sistemul Național de Transport gaze naturale din Republica Moldova, este de aproximativ 450 milioane Euro.

Transgaz a construit gazoductul Onești-Gherăești-Lețcani-Ungheni-Chișinău, care este funcțional și operațional și prin care, Republica Moldova, poate prelua gaze naturale între 1,5-2,2 miliarde mc/an. Trebuie amintit și faptul că Republica Moldova depozitează gazele naturale în depozitele din România, este vorba despre 15 milioane de metri cubi de gaze naturale, conform unei decizii adoptată pe 29 august anul trecut de către Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău.

Gazul natural lichefiat din terminale LNG din Grecia și Turcia reprezintă o sursă de aprovizionare pentru țara noastră

Ce ne puteți spune despre utilizarea pe scară largă a LNG în România? De unde se poate aprovizona România?

Ion Sterian: Așa cum menționam, gazul natural lichefiat din terminale LNG din Grecia și Turcia, reprezintă o sursă de aprovizionare pentru țara noastră. Turcia are o capacitate de gazeificare prin șase terminale LNG, de 60 miliarde metri cubi, din care folosește circa 25% și se poate importa LNG din orice zonă a Globului – din țările Golfului, din Statele Unite ale Americii, din nordul Africii. Este un potențial important care nu trebuie ignorat, dacă vrem să fim responsabili în asigurarea securității energetice a României.

Putem aduce gaze și de la ADNOC

Ați demarat cooperarea cu compania emirateză ADNOC?

Ion Sterian: Am avut o întâlnire cu CEO-ul interimar al ADNOC Gas, companie de prelucrare, exploatare și comercializare a gazelor naturale la scară mondială, specializată în lichide din gaze naturale, produse de gaze asociate și exporturi de gaze natural lichefiate GNL, în vederea unei cooperări între această companie și Transgaz. Avem încheiat un contract cadru cu compania emirateză ADNOC și putem aduce gaze şi de acolo, deci încă o sursă de aprovizionare cu gaze naturală, deci încă un argument pentru securitatea energetică.

Se pare că am trecut de iarna actuală. Cum vedeți iarna viitoare? Ce pași trebuie făcuți pentru a avea gaze suficiente anul viitor?

Ion Sterian: Atât înainte de a începe sezonul rece, cât și în timpul acestuia am oferit mai multe date din care reieșea că România va traversa sezonul 2022-2023 fără probleme în asigurarea cetățenilor și operatorilor economici cu gaze naturale, ceea ce s-a dovedit a fi adevărat. M-am bazat pe informațiile despre gazele înmagazinate.

România a înmagazinat în sezonul care a trecut cu circa 780 de milioane de metri cubi de gaze mai mult decât în anul 2021. Puteam extrage circa 30 de milioane de metri cubi pe zi din depozite, la care se adaugă 23 – 24 de milioane de metri cubi producție internă, ajungând la un potențial de aproximativ 52- 54 de milioane de metri cubi, valoare care depășea cu mult necesarul de consum, chiar și în vârfurile de frig. În plus, sezonul de injecție care a început la 1 aprilie ne găsește având încă gaze înmagazinate, ceea ce contează foarte mult în asigurarea securității în aprovizionare pentru anul viitor.