Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a afirmat că Barometrul "România între Magie şi Ezoterie" evidenţiază 'o pandemie' în rândul conaţionalilor, îngrijorător fiind faptul că, de ceva timp, aceste credinţe sunt exploatate politic de oameni care caută influenţă sau un câştig financiar facil pe seama exploatării şi manipulării aproapelui, scrie Agerpres.
Remus Ştefureac a prezentat, luni, la sala Media a Muzeului Ţăranului Român, Barometrul "România între Magie şi Ezoterie", realizat de INSCOP Research, potrivit căruia 75,3% dintre români consideră că norocul este important în viaţă, iar 41,6% spun că au avut o întâmplare în viaţă în care o superstiţie s-a adeverit, scrie Agerpres.
"Nu ne propunem prin acest sondaj să aruncăm anateme, să ironizăm credinţele concetăţenilor noştri, dar ne dorim o dezbatere serioasă, în baza unor cifre care, sigur, unii le pot considera alarmante, alţii le pot considera foarte mari, alţii le pot considera mici, pentru că unii respondenţi pe asemenea teme nu îşi dezvăluie în totalitate propriile opinii. Dar în mod cert, observăm 'o pandemie' de ezoterie şi magie în rândul conaţionalilor noştri. Şi aici nu vorbim doar de un transfer, să spunem credinţe arhaice, pe care le regăsim în mediul rural de secole, ci vorbim de un fenomen mai amplu. Pe anumite teme, intensitatea e chiar mai mare în mediul urban", a declarat, luni, pentru AGERPRES, Remus Ştefureac.
El a arătat că, pe anumite teme, sunt opinii similare în rândul populaţiei cu studii superioare, dar şi cu studii primare.
"Vorbim de un fenomen urban, să spunem un tip de cultură nouă, pe care îl regăsim şi în alte ţări. E şi un fenomen global. În zona urbană, pe de o parte, e o căutare intensă de certitudine, de ordine, de un sentiment de control, de sens. Şi pe fondul lipsei de încredere în instituţii, poate pe fondul anxietăţilor economice, sociale, oamenii nu au această tendinţă de a se agăţa de ancore, care, uneori, sunt iluzorii. Partea cea mai îngrijorătoare, să spunem, a acestui fenomen este faptul că observăm de ceva timp cum aceste credinţe - repet, pe care nu ne propunem să le judecăm - sunt exploatate politic, sunt exploatate de oameni care caută influenţă, un câştig financiar facil pe seama exploatării şi manipulării aproapelui. Ceea ce, într-adevăr, este cu adevărat îngrijorător", a arătat el.
În ceea ce priveşte unele conspiraţii, directorul INSCOP Research a susţinut că "acolo chiar vedem câteva concluzii destul de grave".
"De exemplu, o conspiraţie care afectează în mod serios sănătatea publică - 40% din concetăţenii noştri cred că vaccinurile sunt folosite pentru a controla populaţia lumii. În acest context, sigur, am trecut printr-o pandemie, care a fost însoţită de operaţiuni de dezinformare puternice, unele susţinute explicit de state ostile, toate aceste lucruri au făcut destul de mult rău politicilor publice de sănătate. Aici merită să discutăm în adâncime, pentru că răul pe care îl fac acest fel de conspiraţii, întreţinute în mod voit, inclusiv de actori politici, este imens pentru populaţia de toate vârstele, pentru copii, care nu mai sunt vaccinaţi, până la vârstnic, care nu se mai protejează", a subliniat Remus Ştefureac.
Remus Ştefureac a mai arătat că sunt şi conspiraţii "aparent amuzante", dar care, la fel, arată "deficite de educaţie semnificative" sau "o racordare la unele trenduri, dezbateri globale".
"Aproape un sfert dintre românii cred că oamenii nu ajuns pe Lună sau că am fost vizitaţi de extratereştri. Aceste chestiuni sunt importante, oamenii îşi declară ataşamentul faţă de anumite superstiţii, cred că norocul - chiar aici avem un procent foarte mare - este foarte important în viaţă, procent de aproape 70%, ceea ce, sigur, norocul este o chestiune relativă, subiectivă, dar astrologia, încrederea în existenţa unor fiinţe care pot să influenţeze cu mintea, eu ştiu, starea de sănătate, fie prin atingere, fie prin telepatie, toată aceste lucruri se regăsesc în inventarul de credinţe care sunt această zonă magico-ezoterică şi care ne atrage atenţia. Repet, nu ne propunem să judecăm, dar e necesar să găsim şi cauzele mai profunde", a spus Ştefutreac.
El a pledat pentru un efort mai larg al societăţii în ansamblu pentru a corecta astfel de atitudini.
"Vorbim de stat, de sistemul educaţional, educarea generaţiilor tinere, dar şi educarea educatorilor, pentru că şi aici avem o grămadă de surprize în care educatorii copiilor noştri, de asemenea, o parte dintre ei rezonează la astfel de credinţe. Societatea în ansamblu, mass-media, mediul privat, care pot susţine proiecte de educare, proiecte de racordare la cultura reală, la cultura adevărată. Trăim într-un regin democratic, nu interzice nimeni credinţele şi ar fi absolut absurd să facem acest lucru, pentru că atunci anumite credinţe vor înflori. Ceea ce cred însă că e important este să trasăm, totuşi, nişte limite, atunci când credinţele sincere ale oamenilor - şi au tot dreptul să aibă aceste credinţe - sunt exploatate de politicieni, sunt exploatate de oameni care caută influenţă sau acel câştig financiar facil, exploatând frici, temeri ale populaţiei", a mai spus director INSCOP Research, Remus Ştefureac.
Comentează