Premium
Premierul Natalia Gavriliţa, aflată într-o vizită oficială la Bucureşti, a avut o întrevedere cu omologul său român, Nicolae Ciucă.
După întâlnire, cei doi oficiali au făcut declarații de presă comune.
În cadrul discursului său, Natalia Gavrilița a declarat că are toată încrederea că agenda ambițioasă a Republicii Moldova - România va avea parte de un început în forță în 2022.
Mai mult, prim-ministra i-a propus lui Nicolae Ciucă să organizeze la Chișinău ședința comună a Guvernelor Republicii Moldova și României, la începutul anului viitor.
Presa din Republica Moldova prezintă mai jos discursul integral al Nataliei Gavrilița:
"Stimate domnule prim-ministru,
Stimați reprezentanți ai mass-media,
În primul rând, vreau să vă mulțumesc frumos pentru ospitalitate și pentru primirea călduroasă de care am avut parte.
Este o deosebită onoare pentru mine să fiu primul premier pe care îl primiți la Palatul Victoria în cadrul unei vizite oficiale. Cred că însuși acest fapt reflectă relația specială, privilegiată dintre Republica Moldova și România - o relație bazată atât pe comuniunea de limbă, cultură și istorie, cât și pe atașamentul profund față de valorile fundamentale europene.
Mă bucură, totodată, că am ocazia să vizitez Bucureștiul la doar două săptămâni după ce s-a aflat aici președinta Maia Sandu, când a fost semnată și noua Foaie de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare dintre Republica Moldova și România.
Avem șansa istorică să transformăm comunitatea de limbă într-o comunitate a marilor proiecte concrete în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin construirea - la propriu și la figurat - de noi poduri, fie că vorbim de interconexiunea în sfera energetică, fie că discutăm despre racordarea infrastructurii de transport din Republica Moldova la rețelele europene, fie că punem bazele facilitării telecomunicațiilor între cele două maluri.
O mai bună integrare economică, comercială și în domeniul infrastructurii a Republicii Moldova cu România este garanția unei integrări accelerate a țării noastre în Uniunea Europeană.
De altfel, Foaia de parcurs se înscrie într-o continuitate firească a relației noastre de prietenie, care s-a manifestat nu doar prin vorbe, ci și prin fapte.
România a fost alături de Republica Moldova în momentele cele mai grele din ultimii ani - pandemia de COVID-19 și criza energetică. Doresc să mă folosesc de această ocazie pentru a adresa mulțumirile noastre cele mai sincere pentru solidaritatea generoasă a României față de cetățenii noștri, care au beneficiat de sute de mii de doze de vaccin anti-COVID, sau față de medicii din Republica Moldova, care au primit echipamente de protecție și alte materiale când acestea cu greu se puteau găsi pe piețele internaționale.
Iar în contextul crizei energetice, România din nou a sărit în ajutor Republicii Moldova, gazul livrat în octombrie ajutându-ne să menținem presiunea în sistem, pe fondul limitărilor volumelor de gaze cu care ne-am confruntat.
De asemenea, datorită finalizării conductei de transport al gazelor naturale Iași - Ungheni - Chișinău, Republica Moldova va putea face pași importanți în asigurarea independenței şi securității energetice.
Încă o dată, vă mulțumim că ne-ați fost și ne sunteți alături în această perioadă dificilă.
Dincolo de crizele din ultima vreme însă, contăm pe ajutorul României pentru agenda ambițioasă a Guvernului pe care îl conduc de a transforma Republica Moldova într-un stat european modern, în care legea și statul de drept să stea în capul mesei, iar instituțiile să aibă capacitatea deplină de a lucra în interesul cetățenilor și nu în slujba unor interese particulare și obscure.
Lupta împotriva corupției reprezintă precondiția esențială pentru dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova. Așa vom convinge cetățenii noștri să revină sau să rămână acasă, așa vom consolida instituțiile statului, așa vom atrage tot mai mulți investitori care să creeze locuri de muncă bine plătite pentru cetățeni.
Ne dorim mai mulți investitori din România în Republica Moldova, iar Guvernul pe care îl conduc este garanția că oamenii de afaceri vor începe să fie tratați corect și sprijiniți în țara noastră.
Ne aflăm într-un moment unic în istoria Republicii Moldova, când toate instituțiile de vârf - Președinție, Parlament, Guvern - și-au asumat împreună, pe baza mandatului încredințat de cetățeni cu o largă majoritate, un proiect de țară axat pe integrarea europeană ca reper pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor, astfel încât cetățenii noștri să aibă încrederea că își pot îndeplini năzuințele și aspirațiile la ei acasă. Iar acest deziderat îl vom putea realiza - așa cum am spus - prin construcția de noi poduri care să ne lege de Europa, iar drumul spre Europa, în mod natural, este prin România.
O prioritate absolută este ca până în 2024 să realizăm interconectarea sistemelor energetice dintre România și Republica Moldova, consolidând astfel independența și securitatea noastră energetică.
Totodată, vrem să construim drumuri care să lege regiunile de pe ambele maluri ale Prutului și să conectăm rețeaua noastră de drumuri la viitoarea Autostrada Unirii și viitoarea Autostradă a Moldovei.
Ne dorim ameliorarea legăturilor feroviare între București și Chișinău. Pe termen lung, ne-am dori o cale ferată cu ecartament european și lucrăm deja în această direcție, dar este important totodată să facem pași rapizi pe termen scurt - și de aceea salut faptul că peste doar trei zile se va relua circulația cursei feroviare dintre cele două capitale, precum și a trenurilor pe ruta Iași - Ungheni.
Este important că am reușit acest lucru în acest an, declarat de UE Anul European al Căilor Ferate.
Pe măsură ce situația pandemică o va permite, ne dorim ca la Chișinău să aterizeze cât mai multe curse aeriene din România - și nu doar din București, ținând cont că există un potențial real și pentru alte destinații, precum Cluj sau Timișoara.
Un alt subiect foarte important pentru cetățenii ambelor țări este cel legat de tarifele pentru telefonia mobilă.
Dorința noastră este să atingem cât mai repede obiectivul ca în roaming să fie aceleași tarife ca în rețeaua de acasă.
Dorim să învățăm, totodată, din experiența instituțiilor românești în privința implementării de reforme necesare pentru integrarea europeană - și de aceea ne propunem intensificarea cooperării sectoriale, a schimburilor de bune practici și know-how.
În acest context i-am propus prim-ministrului Nicolae Ciucă să organizăm la Chișinău ședința comună a Guvernelor Republicii Moldova și României la începutul anului viitor, ca să ne apucăm efectiv de lucru în toate domeniile.
Am toată încrederea că agenda noastră ambițioasă va avea parte de un început în forță în 2022.
Nu a existat niciodată în istoria recentă un moment mai oportun pentru ca proiectele noastre să poată fi considerate realizabile. Dacă vom reuși să valorificăm împreună Planul Național de Redresare și Reziliență al României, împreună cu Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova și cu Planul Economic si de Investiții al Parteneriatului Estic, lista pe care am enumerat-o va putea fi completată și cu multiple alte realizări, pe calea construcției unui viitor digital, verde, inovativ și benefic pentru fiecare cetățean.
Un viitor în care să pășim împreună cu încredere, prietenie și solidaritate.
Vă mulțumesc!"
