Premium
Liderii ciprioţi grec şi turc vor participa luni la o întâlnire trilaterală la Berlin cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, al cărei obiectiv este analizarea paşilor ce trebuie făcuţi pentru reluarea dialogului de pace în Cipru, paralizat după ultimul eşec, din 2017, informează EFE.
În octombrie, Guterres a transmis invitaţii celor doi lideri, greco-cipriotul Nikos Anastasiades şi turco-cipriotul Mustafa Akinci, care au acceptat să ia parte la reuniune cu "voinţa puternică" de redeschidere a dialogului, deşi aparent aşteptările nu sunt foarte mari.
La această reuniune informală, care constă într-o cină la hotelul Adlon Kempinski, Guterres va încerca să descifreze adevărata "voinţă" a lui Anastasiades şi a lui Akinci şi să afle dacă există bază suficientă pentru reluarea dialogului între cele două comunităţi de pe această insulă divizată.
"Situaţia pe teren a devenit din ce în ce mai complexă, posibil din cauza întreruperii prelungite a procesului politic şi a incertitudinii cu privire la viitor", a constatat Guterres, într-o avanpremieră a următorului său raport despre Cipru.
De asemenea, Guterres a spus că "atmosfera legată de redeschiderea negocierilor privind Ciprul s-a deteriorat, iar părţile nu reuşesc încă să se pună de acord în privinţa termenilor de referinţă".
Conflict vechi
Insula Cipru din Marea Mediterană este divizată din 1974 când trupele turce au invadat partea nordică şi au stimulat crearea autoproclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord (RTCN), locuită de turco-ciprioţi, care şi-a anunţat independenţa în 1983 fără recunoaştere din partea ONU.
Greco-ciprioţii şi turco-ciprioţii au negociat timp de zeci de ani pentru a ajunge la o soluţie bazată pe rezoluţiile ONU şi pe Acordurile la nivel înalt din 1977 şi 1979, în care se prevedea înfiinţarea unei federaţii bi-comunale şi bi-zonale, cu o singură suveranitate, personalitate internaţională şi cetăţenie.
Blocarea discuţiilor după ultimul eşec de la Crans-Montana (Elveţia), în 2017, în prezenţa ţărilor garante ale Ciprului (Grecia, Turcia şi Regatul Unit) a făcut ca în ultimele luni să se vorbească de o divizare definitivă.
Greco-ciprioţii speră să obţină o conferinţă internaţională
Ministrul cipriot de Externe, Nikos Christodoulides, a subliniat că trilaterala cu Guterres este primul pas spre o nouă conferinţă informală internaţională, cu prezenţa ţărilor garante, precum cea organizată în 2017.
"Sperăm să se netezească drumul pentru reluarea negocierilor din punctul în care au rămas în iulie 2017", a spus acesta.
Pentru Akinci, federalismul este unica opţiune
Cu puţine zile înainte de întâlnirea de la Berin, liderul turco-cipriot a reiterat că obiectivul său este soluţia federală, al cărei mare apărător a fost mereu.
Acest lucru a dus la mai multe contre cu Ankara, care nu vede cu ochi buni această opţiune, deşi beneficiază de sprijinul nu doar al majorităţii turco-ciprioţilor, ci de asemenea şi de cel al unei mari părţi dintre greco-ciprioţi, potrivit sondajelor recente.
"Nici nu este posibilă mereu aceeaşi poziţie cu a oficialilor turci, nici nu este obligatoriu", a arătat Akinci.
Turcia, punctul nevralgic în căutarea unei soluţii
Turcia, care are un rol principal în conflictul cipriot prin ocupaţia militară, a declarat deschis că este pregătită să discute alte tipuri de stat, aşa cum era prevăzut iniţial, precum o confederaţie sau două state independente.
Comunitatea turco-cipriotă - 20% din insulă - consideră că egalitatea politică este necesară pentru validarea deciziilor organelor executive, judiciare şi legislative într-un eventual stat federal. Acesta este un punct sensibil al negocierilor, alături de solicitarea greco-ciprioţilor ca Turcia să renunţe la drepturile de garanţie şi intervenţie şi să-şi retragă trupele.
Un alt obstacol este conflictul cu Ankara în ce priveşte găsirea şi explorarea de hidrocarburi în apele Ciprului. Turcia cere împărţirea resurselor energetice deşi încă nu s-a ajuns la o soluţie a problemei cipriote şi, pentru a protesta faţă de ceea ce consideră o iniţiativă "unilaterală", a trimis mai multe nave de foraj în apele pe care Nicosia le consideră Zonă Economică Exclusivă.
Aşteptări scăzute
Nici analiştii, nici majoritatea partidelor politice, nici cetăţenii nu aşteaptă un progres tangibil la Berlin, ţinând cont că Turcia insistă cu provocările în apele cipriote, în ciuda sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană pentru acest motiv.
Analiştii locali susţin că un scenariu optimist ar fi încheierea cinei de luni cu un comunicat comun care să reprezinte o bază pentru viitoare întâlniri privind problema cipriotă. La polul opus, seara s-ar putea termina doar cu o vagă declaraţie privind continuarea eforturilor de ambele părţi.
Chiar Anastasiades a indicat că, în ciuda "actelor ilegale" ale Turciei, Nicosia rămâne determinată în a face ca reuniunea de la Berlin să fie un succes.
"Obiectivul nostru continuă să fie ajungerea la un acord care să reunifice Ciprul, fără forţe garante, trupe străine şi dependenţe externe", a spus acesta.
