Dispută aprigă: Egiptul cere returnarea Pietrei Rosetta, aflată momentan în custodia British Museum

Dezbaterea cu privire la cine este proprietarul artefactelor antice a reprezentat o provocare tot mai mare pentru muzeele din Europa și America, iar lumina reflectoarelor a căzut asupra celei mai vizitate piese din British Museum: Piatra Rosetta, anunță apnews.com.

Inscripțiile de pe lespedea de granit gri închis au devenit o descoperire fundamentală în descifrarea hieroglifelor egiptene antice după ce a fost luată din Egipt de forțele imperiului britanic în 1801. Acum, în timp ce cel mai mare muzeu britanic marchează aniversarea a 200 de ani de la descifrarea hieroglifelor, mii de egipteni cer returnarea pietrei.

''Deținerea pietrei de către Muzeul Britanic este un simbol al violenței culturale occidentale împotriva Egiptului'', a declarat Monica Hanna, decan la Academia Arabă pentru Știință, Tehnologie și Transport Maritim și organizator al uneia dintre cele două petiții care solicită returnarea pietrei.

Achiziționarea Pietrei Rosetta a fost legată de luptele imperiale dintre Marea Britanie și Franța. După ocuparea militară a Egiptului de către Napoleon Bonaparte, oamenii de știință francezi au descoperit piatra în 1799 în orașul nordic Rashid, cunoscut de francezi sub numele de Rosetta. Atunci când forțele britanice i-au învins pe francezi în Egipt, piatra și peste o duzină de alte antichități au fost predate britanicilor, în conformitate cu termenii unui acord de capitulare încheiat în 1801 între generalii celor două părți.

Petiția lui Hanna, cu 4.200 de semnături, afirmă că piatra a fost confiscată ilegal și constituie o "pradă de război". Afirmația este reluată într-o petiție aproape identică a lui Zahi Hawass, fostul ministru egiptean pentru afaceri cu antichități, care are peste 100.000 de semnături. Hawass susține că Egiptul nu a avut niciun cuvânt de spus în acordul din 1801.

British Museum respinge această afirmație. Într-o declarație, Muzeul a precizat că tratatul din 1801 include semnătura unui reprezentant al Egiptului. Acesta se referă la un amiral otoman care a luptat alături de britanici împotriva francezilor. Sultanul otoman de la Istanbul era nominal conducătorul Egiptului în momentul invaziei lui Napoleon.

Muzeul a mai spus că guvernul egiptean nu a depus o cerere de returnare a acestuia. Acesta a adăugat că există 28 de copii cunoscute ale aceluiași decret gravat, iar 21 dintre ele au rămas în Egipt.

Disputa privind copia originală din piatră provine din cauza importanței sale de neegalat pentru egiptologie. Sculptată în secolul al II-lea î.Hr., lespedea conține trei traduceri ale unui decret referitor la o înțelegere între Ptolemeii care conduceau atunci și o sectă de preoți egipteni. Prima inscripție este în hieroglife clasice, următoarea este într-o scriere hieroglifică simplificată cunoscută sub numele de demotică, iar a treia este în greaca veche.

Prin cunoașterea acesteia din urmă, academicienii au reușit să descifreze simbolurile hieroglifice, iar egiptologul francez Jean-Francois Champollion a reușit în cele din urmă să descifreze limba în 1822.

"Cercetătorii din secolul al XVIII-lea anterior își doreau de mult să găsească un text bilingv scris într-o limbă cunoscută", a declarat Ilona Regulski, șefa secției de cultură scrisă egipteană de la British Museum. Regulski este curatorul principal al expoziției de iarnă a muzeului, "Hieroglyphs Unlocking Ancient Egypt", care celebrează 200 de ani de la descoperirea lui Champollion.

Piatra este una dintre cele peste 100.000 de relicve egiptene și sudaneze adăpostite la British Museum. Un mare procent a fost obținut în timpul dominației coloniale a Marii Britanii asupra regiunii, între 1883 și 1953.

A devenit din ce în ce mai frecvent ca muzeele și colecționarii să returneze artefactele în țara lor de origine, noi cazuri fiind raportate aproape lunar. Adesea, acest lucru este rezultatul unei hotărâri judecătorești, în timp ce unele cazuri sunt voluntare, simbolizând un act de ispășire a unor greșeli istorice.

Muzeul Metropolitan din New York a returnat 16 antichități Egiptului în septembrie, după ce o anchetă americană a concluzionat că acestea au fost traficate ilegal. Luni, Muzeul Horniman din Londra a predat 72 de obiecte, inclusiv 12 bronzuri din Benin, Nigeriei, în urma unei cereri din partea guvernului acesteia.

Nicholas Donnell, un avocat din Boston specializat în cazuri privind arta și artefactele, a declarat că nu există un cadru juridic internațional comun pentru astfel de dispute. Cu excepția cazului în care există dovezi clare că un artefact a fost achiziționat ilegal, repatrierea este în mare parte la discreția muzeului.

"Având în vedere tratatul și intervalul de timp, piatra Rosetta este o bătălie juridică greu de câștigat", a declarat Donnell.

Muzeul Britanic a recunoscut că i-au fost adresate mai multe cereri de repatriere de către diverse țări pentru artefacte, dar nu a oferit agenției The Associated Press detalii despre statutul sau numărul acestora. De asemenea, nu a confirmat dacă a repatriat vreodată un artefact din colecția sa.

Pentru Nigel Hetherington, un arheolog și director executiv al forumului academic online Past Preserves, lipsa de transparență a muzeului sugerează alte motive.

"Este vorba de bani, de menținerea relevanței și de teama că prin returnarea anumitor obiecte oamenii nu vor mai veni", a spus el.

De mult timp, muzeele occidentale au invocat facilitățile superioare și atragerea unui public mai numeros pentru a-și justifica deținerea comorilor mondiale. Pe fondul tulburărilor care au urmat revoltei din 2011 care l-a răsturnat pe autocratul Hosni Mubarak, Egiptul a înregistrat o creștere a contrabandei cu artefacte, care a costat țara aproximativ 3 miliarde de dolari între 2011 și 2013, potrivit Coaliției pentru antichități cu sediul în SUA. În 2015, s-a descoperit că personalul de curățenie de la Muzeul Egiptean din Cairo a deteriorat masca funerară a faraonului Tutankhamon, încercând să îi reatașeze barba cu superglue.

Dar, de atunci, guvernul președintelui Abdel Fattah el-Sissi a investit masiv în antichitățile sale. Egiptul a reușit să recupereze mii de artefacte care au făcut obiectul unei contrabande internaționale și plănuiește să deschidă un muzeu nou construit, de ultimă generație, unde pot fi adăpostite zeci de mii de obiecte. Marele Muzeu Egiptean se află în construcție de mai bine de un deceniu și au existat întârzieri repetate în ceea ce privește deschiderea sa.

Multitudinea de monumente antice ale Egiptului, de la piramidele din Giza la statuile impunătoare de la Abu Simbel de la granița cu Sudanul, reprezintă magnetul pentru o industrie turistică care a atras 13 miliarde de dolari în 2021.

Pentru Hanna, dreptul egiptenilor de a avea acces la propria lor istorie ar trebui să rămână prioritar. "Câți egipteni pot călători la Londra sau la New York?", a spus ea.

Autoritățile egiptene nu au răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la politica Egiptului față de piatra Rosetta sau alte artefacte egiptene expuse în străinătate. Hawass și Hanna au declarat că nu își pun speranțele în guvernul pentru a asigura returnarea acesteia.

"Piatra Rosetta este icoana identității egiptene", a declarat Hawass. ''Mă voi folosi de mass-media și de intelectuali pentru a spune muzeului (britanic) că nu au niciun drept''.