Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

DNA se afundă în scandalul delegărilor: Anca Jurma a pierdut o bună ocazie de a corecta greşelile

Inquam Photos / Octav Ganea
anca jurma lazar

După ce STIRIPESURSE.RO a dezvăluit numele procurorilor care au fost delegaţi la DNA deşi nu aveau vechimea minimă necesară, DNA a anunţat încetarea delegărilor pentru şase procurori. Comunicatul DNA conţine însă o serie de mistificări, iar noua listă a procurorilor delegaţi (extern şi intern) la DNA conţine alte situaţii nelegale.

"Precizăm că, până la data de 6 august 2018, dintre procurorii delegaţi în funcții de execuție de la alte parchete, un număr de 6 procurori aveau o vechime între 6 şi 8 ani", precizează DNA în comunicatul de luni. DNA "uită" să precizeze că în statistica oficială de la 1 august, publicată de Ministerul Public, erau trei procurori delegaţi la DNA care avea o vechime de doar 5 ani, cu tot cu perioada de la INM (numiţi în funcţie în îanuarie 2015): Cezar-Petrică Profira, Eugen Stănculescu şi Andrei Buliga. Când le-a fost retrasă delegarea celor trei, dacă în urma şedinţei din 1 august DNA nu le mai recunoaşte existenţa, rămâne un mister.

În continuare, DNA transmite o poziţie a PÎCCJ: „Nu poate fi pusă în discuţie legalitatea delegărilor în cadrul DNA, atâta vreme cât nu este prevăzută o condiţie de vechime pentru delegarea procurorilor în funcţie de conducere şi execuţie.

Articolul 87 alin. (2) al Legii 304/2004, în vigoare la momentul delegărilor cu probleme, prevede că "Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop."

În comunicatul de luni, DNA susţine fără ocolişuri că, deşi procedura legală de numire a procurorilor prevede vechimea de 6 ani (8 ani în noua lege), delegările pot să fie un mijloc legal de a fenta această condiţie. Dincolo de logica juridică deficitară, în România a existat posibilitatea unor dispense în privinţa vechimii din partea ministrului Justiţiei, pentru cei cu rezultate deosebite în pregătire şi activitatea profesionată. Prevederea era în vechea lege de organizare judecătorească (92/1992), însă ulterior a fost intenţionat eliminată pentru a nu genera vulnerabilităţi.

De altfel, condiţia de vechime există pentru că procurorii DNA au nevoie de experienţă în instrumentarea unor cauze complexe. Delegarea unor oameni fără experienţă la DNA poate fi considerată generatoare de vulnerabilităţi, pentru că procurori începători au fost puşi să facă lucruri pentru care încă nu aveau pregătire. În baza acestui raţionament, cei responsabili de asemenea delegări s-ar putea face vinovaţi de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă (articolul 99, lit. t din Legea 303/2004).

O consecinţă cu adevărat nefastă pentru DNA ar fi solicitarea în instanţă a anulării unor acte de procedură tocmai pe considerentul că procurorii nu îndeplineau condiţiile de vechime, pentru că noțiunea de magistrat independent, care să ofere toate garanțiile CEDO, se analizează din mai multe perspective, inclusiv ţinând cont de trăsăturile profesionale ale magistratului.

Despre acest lucru se vorbeşte şi în principiile adoptate în 2016 de Adunarea Generală a Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN/REFJ), instituțiile responsabile cu formarea profesională a judecătorilor și procurorilor din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene: "Asigurând o temeinică pregătire individuală, formarea judiciară contribuie pe deplin la garantarea independenței justiției și la protecția drepturilor pe care aceasta este chemată să le garanteze."

În fine, în recomandarea Consiliului Europei către statele membre, privind rolul procurorului în sistemul judiciar penal, adoptată în data de 6 octombrie 2000, se arată că "statele trebuie să ia măsuri pentru ca recrutarea, promovarea, transferul procurorilor să aibă loc conform unor proceduri echitabile şi imparţiale care să permită evitarea oricărui element ce ar putea să favorizeze interese specifice sau de grup şi să excludă orice formă de discriminare bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie. Desfăşurarea carierei, promovarea şi mobilitatea procurorilor trebuie să se bazeze pe criterii transparente şi obiective cum ar fi competenţa şi experienţa."

Revenind la lista actualizată a delegărilor din DNA, pe lângă alte nereguli constatate în precedenta analiză, se evidenţiată două probleme majore în privinţa delegărilor interne. Este vorba despre delegarea procurorului Horaţiu Ovidiu Baias în funcţia de şef al Serviciului Tehnic al DNA şi a procurorului Violeta Sechely în funcţia de şef al Serviciului informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția.

Potrivit articolului 55 din Legea 303/2004,  "(1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după caz.

Cei doi procurori, au ocupat deja, timp de şase ani (câte două mandate) funcţiile în care sunt delegaţi. Dacă în privinţa şefilor de secţii, unde atributul propunerii în funcţie îi revine ministrului Justiţiei, se pot găsi scuze, în cazul şefilor de secţii lucrurile sunt cât se poate de clare. Acelaşi articolul 55 din Legea 303/2004 prevede, la alin. (2): "Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde urmează să fie numit procurorul."

Cel de-al doilea mandat al procurorului Violeta Sechely în funcţia de şef al Serviciului informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția a expirat în iulie 2015. Procurorul Horaţiu Ovidiu Baias şi-a finalizat cele două mandate în funcţia de şef al Serviciului Tehnic al DNA în mai 2017. Serviciul Tehnic este coordonat, din 31 august 2016, de procurorul şef adjunct Nistor Călin.

"În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni", precizează Articolul 57, alineatul (7), din Legea 303/2004.

Deşi textul de lege, în orice interpretare de bun-simţ, prevedere că delegarea într-o funcţie nu poate fi făcută de mai mult de două ori consecutiv, printr-o interpretare originală, şefii DNA au profitat de lipsa sintagmei "o singură dată" din alin. (8) şi au prelungit delegările: de şapte ori în cazul procurorului Violeta Sechely şi de trei ori în cazul procurorului Horaţiu Ovidiu Baias. Practic, în cazul Violetei Sechely, s-a parcurs deja perioada a trei mandate, fiind început cel de-al patrulea.

Dincolo de cele două texte de lege (art. 55 şi art. 57 din Legea 303/2004), principiile de nivel european prevăd evitarea situaţiilor în care o persoană poate acumula prea multă influenţă, de care s-ar putea folosi în mod discreţionar. Astfel, este recomandată alinierea la prevederile din alte state democratice, care au aceeaşi limitare la două mandate.

Despre toate acestea ar putea vorbi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cu procurorul şef interimar al DNA, Anca Jurma, la întâlnirea programată pentru azi, la ora 10.00, chiar pe subiectul delegărilor.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.