Premium
Doctorul de mațe lămurește conceptul celui de-al doilea creier: legătura între afecțiunile digestive și problemele psiho-emoționale
Adrian Cătinean, medic gastroenterolog, specialist în gastroenterologie, nutriție și dietetică, autoproclamat „Doctorul de mațe”, a prezentat câteva sfaturi utile pentru un stil de viață sănătos și o dietă echilibrată.
Dr. Adrian Cătinean a explicat la ce se referă conceptul celui de-al doilea creier, ce înseamnă axa creier - intestin și cum ne pot afecta bolile digestive la nivel psiho-emoțional.
„Multă lume a auzit de conceptul celui de-al doilea creier, care este situat la nivelul intestinelor. Este o chestie reală, nu este? Haideți să vorbim un pic despre ceea ce înseamnă axa creier-intestin, legătura dintre creierul de sus, adică dintre encefal și măduva spinării, pe de o parte, și pe de altă parte de creierul intestinal sau de sistemul nervos enteric. Sistemul nervos enteric totalizează peste 100 de milioane de neuroni și se dezvoltă din același tip de celule ca și sistemul nervos central în interiorul vieții intrauterine. Mai mult decât atât, flora de la nivelul intestinului, pentru că creierul enteric cuprinde și flora, și intestinul, și sistemul nervos enteric, deci toate trei, deci flora, adică microbii, sunt primele elemente care stimulează dezvoltarea neuronilor de la nivelul sistemului nervos central în timpul vieții intrauterine. Cum se întâmplă acest lucru? Sacul uterin, unde se dezvoltă fătul, nu este un mediu steril, cum s-a crezut pentru multă vreme, mai mult chiar, bacterii din interiorul intestinului mamei ajung în sacul gestațional și stimulează astfel dezvoltarea terminațiilor nervoase, ducând la dezvoltarea unui sistem nervos armonios și care să ne orienteze în noul mediu în care ajungem după naștere în mod armonios și corespunzător”, a explicat doctorul pentru publicația Solidnews.ro.
„Haideți să vedem cum s-a demonstrat acest lucru. S-a făcut un simplu experiment pe șoareci în gestație, împărțiți în 2 grupuri: primul grup care a fost alimentat foarte bine și unde nu au existat condiții de stres și al doilea grup care a fost alimentat prost și unde au fost multiplii stresori în mediu. Ce s-a întâmplat? În primul grup puii n-au avut niciun fel de defect și au avut o dezvoltare armonioasă, iar în al doilea grup au fost multe defecte intra-gestaționale și, mai mult decât atât, puii care au supraviețuit au avut un comportament autist. În plus de acest lucru, serul recoltat de la femelele care au fost supuse stresului și mâncării puține a fost injectat la puii care aveau un comportament normal, determinându-le și acestora un comportament autist. Care este explicația din spatele acestui lucru? La nivelul creierului noi avem ceea ce se cheamă sistemul limbic, adică un sistem primitiv, un creier primitiv, care, supus emoțiilor, stresului, secretă mediatori nervoși de genul adrenalină, noradrenalină, care ajung la nivelul intestinului și stimulează dezvoltarea unor bacterii cu capacitate patogenă, adică care ne pot face rău și care pot dezvolta factori de virulență. Aceste bacterii, dacă se suprapopulează la nivel intestinului, determină o permeabilitate, un influx de multe citokine pro-inflamatorii care generează boală.
Care sunt căile de comunicație între creierul central și creierul periferic?
Prima este prin intermediul nervului vag, care se realizează, așa cum am spus, încă de la nivelul vieții intrauterine. Cea de-a doua este prin intermediul sistemului imunitar, care se găsește asociat intestinului, deci celui de al doilea creier, în proporție de 80%. De ce? Pentru că acolo de fapt este sala de antrenament pentru sistemul imunitar, care este în strânsă legătură cu microbiota intestinală sau flora intestinală, cum este cunoscută popular. Al treilea mod de interrelaționare, pentru că această legătură este bidirecțională, este prin intermediul hormonilor: hormoni de foame, de sațietate, insulină, și nu în ultimul rând prin metaboliți, adică prin substanțele pe care le sintetizează flora noastră intestinală, care sunt de tipul mediatorilor nervoși: serotonină, dopamină. Cred că de serotonină ați mai auzit, se mai numește și hormonul fericirii, lipsa ei ducându-ne la anxietate și depresie.
Vă mai dau un exemplu: dacă dezvoltăm o infecție cu campylobacter pilori, o bacterie care poate exista în carnea de pui insuficient preparată termic. Această bacterie produce o infecție și, spre deosebire de E. coli sau klebsiella, care generează diaree, aceasta generează anxietate și atacuri de panică. Deci o infecție la nivelul intestinelor poate genera fenomene la nivelul creierului. Dacă luăm, spre exemplu, un antibiotic, cum ar fi să zicem ciprofloxacina, frecvent folosită în infecțiile urinare, aceasta poate determina în timp asemenea fenomene de depresie și anxietate, și nu diaree, cum s-ar aștepta toată lumea ca efect comun secundar la administrarea de antibiotice.
În ultimul rând aș vrea să vă spun despre alimente care pot să genereze boală și despre cum o fac. La nivelul intestinului noi avem cea mai comună toxină, o endotoxină care se numește LPS sau lipopolizaharidă. Această toxină de obicei este neutralizată și evacuată din tubul digestiv, dar dacă avem o suferință la nivelul tubului digestiv și microbiota noastră este dezechilibrată, această toxină intră în sânge, este capabilă să treacă de bariera care protejează creierul, bariera hematoencefalică, și acolo poate produce inflamație, care se poate traduce prin anxietate, pierderi de memorie sau chiar prin dezvoltarea în ani a bolii Alzheimer.
Dacă sunteți curioși ce fel de alimente pot să accentueze inflamația creierului, ascultați-mă în episodul viitor. Mulțumesc!”, a concluzionat doctorul.
