Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat miercuri, 26 noiembrie a.c., „Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural și rolul educației culturale”. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali, în prezența ministrului culturii, András István Demeter, a managerilor instituțiilor de cultură, specialiștilor în management și antreprenoriat cultural și reprezentanților mediului academic din toată țara.
Coordonatorii ediției din acest an, conf. univ. dr. Carmen Croitoru – Director General INCFC și dr. Anda Becuț Marinescu – Director de Cercetare INCFC, alături de prof. univ. dr. Cătălin Stoica, Facultatea de Științe Politice, SNSPA, și sociologul Dan Jurcan – Director Departament Cercetare, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) au prezentat principalele rezultate ale Barometrului, arătând nevoia pentru o politică culturală națională care să arate fără echivoc statutul culturii în societatea românească.
„Barometrul de Consum Cultural 2024 ne confirmă ceea ce intuiam: problema nu este dezinteresul românilor față de cultură, ci faptul că accesul la oferta culturală este inegal și, în multe comunități, aproape inexistent. Când 67% dintre familiile cu copii nu ajung niciodată la o activitate de educație culturală, nu vorbim doar despre statistici, ci despre un drept fundamental care nu este respectat, despre problema educației culturale. Dacă vrem să reducem prăpastia dintre cei care au și cei care nu au acces la evenimente culturale și să reconstruim încrederea în instituțiile de cultură, avem nevoie de politici publice coerente, asumate împreună cu Educația și cu autoritățile locale, nu de soluții conjuncturale sau de evenimente pasagere, unele discutabile calitativ. Cultura înseamnă continuitate, educație și participare, iar acest Barometru este pentru noi atât un semnal de alarmă, cât și un instrument serios de lucru, care eliminǎ metaforele din discuțiile noastre și vine cu claritatea cifrelor”, a declarat ministrul culturii, András István Demeter.
„Oamenii nu pot trăi în afara culturii întrucât cultura este parte integrantă din felul în care ne-am organizat societatea, din felul în care comunicăm și din toate regulile și normele de comportament. Partea bună este că ea nu dispare și găsește întotdeauna forme de a supraviețui, indiferent de constrângeri. Decidenții trebuie să o privească în ansamblu și să trecem dincolo de formele particularizate. Cultura reprezintă un vast domeniu de economie creativă care cuprinde nouă sectoare diferite și peste 25 de subsectoare care sunt forme de expresie distinctă. Viziunea reducționistă moștenită ia în calcul doar patru tipuri de activitate culturală reprezentate de instituții publice sprijinite de stat prin subvenții. Celelalte se află în domeniul privat care ar avea nevoie de atenție, dar sunt tratate ca o afacere ce se poate susține singură. Dacă vrem să fim parte din familia europeană va trebui să privim cultura în ansamblul ei, cu toate sectoarele creative private, cât și cu cele publice”, a declarat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Directorul General al INCFC.
Barometrul de Consum Cultural 2024, disponibil online, oferă o actualizare a datelor privind comportamentul de consum cultural în spațiul public și analizează deprinderile de consum media regăsite în accesarea conținuturilor culturale. Studiul include o definiție operațională a educației culturale, iar autorii arată că participarea la astfel de programe contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a creativității și a capacității de interpretare a mesajelor artistice și culturale, la îmbogățirea competențelor de comunicare și exprimare, la formarea comportamentului de consum cultural, la cultivarea toleranței față de diversitatea culturală și la consolidarea valorilor democratice și a sentimentului de libertate individuală.
În ceea ce privește nivelul de cunoaștere a noțiunilor de educație culturală, conform datelor furnizate, respondenții au cele mai multe informațiile legate de istoria literaturii (40%), procent urmat de noțiunile despre curentele culturale și artistice (38%) sau istoria filmului (34%). La polul opus, doar 20% dintre respondenți au declarat că au suficiente noțiuni legate de istoria arhitecturii.
Barometrul prezintă, în această ediție, clasificarea tipurilor de public, în funcție de frecvența participării. Astfel, consumatorii pot fi împărțiți în patru categorii: public stabil/fidel (cel care accesează produsul cel puțin o dată pe săptămână/lună), public potențial (cel care accesează un produs cel puțin o dată la șase luni), public ocazional (cel puțin o dată pe an) și non-publicul (cel care nu accesează produsul și nici nu are interesul să o facă).
Totodată, analizele reliefează comportamente distincte în funcție de tipul de activitate: activități cu dimensiune culturală, activități de divertisment și relaxare, activități cu dimensiune comunitară și activități care implică un stil de viață activ. Rezultatele studiului confirmă ipoteza privind schimbarea culturală la care asistăm, evidențiind creșterea importanței acordate relațiilor de prietenie și modului de petrecere a timpului liber. Participarea la activități cu o dimensiune comunitară atrage cel mai mare procent de public fidel pentru întâlnirile cu rude și prieteni (79%) și pentru mersul la biserică (50%).
În activitățile de divertisment și relaxare, publicul stabil înregistrează procente mari pentru mersul la mall (59%) și la restaurant (45%). În ceea ce privește activitățile care implică un stil de viață activ, plimbările prin parcuri au un public stabil de 61% dintre respondenți, spre deosebire de practicarea unui sport, care înregistrează doar 34%.
În spațiul non-public, datele evidențiază o orientare pronunțată a publicului către forme de consum cultural accesibile și mediatizate: dintre respondenți, 88% declară că ascultă muzică cel puțin o dată pe săptămână, iar 84% urmăresc la televizor știri sau emisiuni de actualități, cu aceeași frecvență.
La nivelul practicilor de lectură, 26% au citit cărți, 7% au declarat că au ascultat cărți în format audio, iar 45% dintre respondenți au citit ziare sau reviste, fie în format tipărit, fie online, săptămânal.
89% dintre participanții la studiu declară că au accesat rețelele de socializare cel puțin o dată în ultimul an, procent urmat de folosirea internetului în scopuri profesionale (71%) și de vizionarea de filme sau programe prin transmisiune online (59%).
Nivelul de interes legat de conținuturile cu valențe culturale se situează la 40% pentru vizitarea website-urilor unor instituții precum muzee, biblioteci sau teatre și 34% pentru achiziționarea de produse sau creații culturale.
„Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural și rolul educației culturale” este disponibil în format digital aici: https://www.culturadata.ro/barometrul-de-consum-cultural-2024/.
Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediția 2024, constituie un sondaj de opinie, pe un eșantion reprezentativ național, pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ este de 1064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantionul simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing). Pentru fiecare respondent, au fost înregistrate datele socio-demografice ceea ce a permis să fie validată structura eșantionului: genul, vârsta, nivelul de educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și sub-regiunile de dezvoltare.
Aflați ultimele noutăți de pe pagina de Facebook www.facebook.com/culturadata și contul de Instagram www.instagram.com/culturadata.ro.
__________________________________________________________________________
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură.
Barometrul de Consum Cultural are ca principal obiectiv analiza domeniului cultural din România din perspectiva indicilor de consum cultural. Studiul a fost conceput ca un instrument de lucru util pentru specialiștii din Sectoarele Culturale și Creative, o analiză relevantă pentru reprezentanții autorităților publice centrale și locale, care le servește acestora drept fundamentare pentru elaborarea strategiilor și politicilor culturale, dar și o lectură interesantă pentru publicul larg.
Conferința Națională a Managerilor Culturali reprezintă, din 2014, cea mai importantă platformă națională de consultare, dialog și schimburi de bune practici pentru manageri din instituțiile publice de cultură, specialiști în management și antreprenoriat cultural, reprezentanți ai mediului academic și ai autorităților centrale și locale.
Comentează