Premium
BNR susține, intr-un raspuns la o solicitare, referitor la dezvăluirile lui Alexandru Cautis privind motivul interzicerii lui Oreste Teodorescu la Realitatea Tv, ca actul respectiv nu apartine Bancii. Institutia precizează că a sesizat procurorii, insa cazul a fost inchis in 2016, decizia procurorilor fiind mentinuta de judecatori.
La data de 19.10.2012, BNR a sesizat Parchetul Judecatoriei Sectorului 3, care a facut cercetari pentru "comiterea fals in insrisuri oficiale si uz de fals in legatura cu plasmuirea si folosirea referatului nr. XIV/4/6955/26.07.2010, pretins a fi al BNR", se arata in raspunsul BNR.
Ulterior, precizează reprezentantii BNR, s-a format un dosar care a fost trimis la Parchetul General, iar ulterior a fost inchis in februarie 2016.
"Prin aceasta, Parchetul a reținut faptul că nu rezulta in mod evident ca referatul nr. XIV/4/6955/26.07.2010 (..) este in intregime plasmuit, continutul sau fiind intergral diferit de continutul adresei nr. XIV/4/6955/26.07.2010 emisa in realitate de BNR", transmite BNR.
"Prin aceeași ordonanță, Parchetul a dispus: (1) Renuntarea la urmarirea penala in cauza avand ca obiect infractiunea de fals material in înscrisuri oficiale (..) constând in plasmuira referatului nr. XIV/4/6955/26.07.2010, pretins emis de BNR si a Tabelului nominal de evaluare titluri sesizata de reprezentantii BNR si ai Ministerului Finantelor Publice, intrucat nu exista interes public in urmarirea acestuia. (2) Clasarea cauzei privind faptele de uz de fals si tentativa de inselaciune (..), intrucat faptele nu sunt prevazute de legea penala (3) Clasarea cauzei privind infractiunile de furt si inselaciune (..) intrucat nu s-a dovedit comiterea acestora, mai spun reprezentantii Bancii.
Citeste AICI raspunsul BNR
BNR informeaza ca a depus plangere impotriva deciziei luate de procuror la instanta, insa judecatorii au respins-o.
"Distinct, va semnalam ca BNR a diseminat public inca din data 19.10.2016 o informare privind obligatiunile emise de statul roman anterior anului 1947, disponibila pe pagina de web a institutiei noastre (..) context in care a subliniat fara echivoc faptul ca sunt neconforme cu realitatea orice documente pretins a fi emise de banca centrala ce stabilesc o valoare actualizata a înscrisurilor de aceasta natura si/sau trimiteri la posibilitatea considerarii acestora ca sursa de capital scial pentru societati ori in alte scopuri", se arata in document.
Precizarile au fost facute la solicitarea unei persoane fizice, raspunsul fiind transmis redactiei STIRIPESURSE.RO, si vin in contextul in care jurnalistul Alexandru Cautis explica de la ce a pornit scandalul dintre Oreste Teodorescu si Realitatea Tv.
„Exclusiv. Ce stă în spatele suspendării lui O. Teodorescu de la Realitatea - falsificarea ștampilei BNR Fanii Realității merită să cunoască adevărul. Sper să aibă și puterea să-l accepte.... Rareș Bogdan nu are decât vina naivității. Sper să-și revină. Prieten nu este cel care te bagă în pușcărie”, a anunțat Alexandru Căutiș pe Facebook.
Apoi pe site-ul personal el dezvoltă ideea:
”Asistați zilele acestea la un ciudat scandal la Realitatea. „Ciudat” pentru cine nu cunoaște ce a stat în spatele acestui scandal. Pentru acei care cunosc protagoniștii, și-i cunosc destui, nu este nimic nou… A venit momentul să aflați date din culisele acestui scandal. Probabil că mulți s-au abținut să le spună public și pentru că este în curs o anchetă a DIICOT pe cazul pe care îl veți citi mai jos.
Pe data de 18 octombrie 2018 și pe data de 22 noiembrie 2018 DIICOT a făcut percheziții la firma latifundiarului Traian Rece, SC Agrodelta Sireasa, ce deține 11.000 de hectare de teren în Delta Dunării . Între cele două descinderi Oreste Teodorescu, care este prieten cu Traian Rece, a fost interzis de la Realitatea. Ajungem și acolo… Traian Rece este un fost parlamentar PSD (a migrat de la PSDR) în legislatura 2000-2004. În luna noiembrie a acestui an Traian Rece a renunțat la calitatea de administrator al SC Agrodelta Sireasa pentru că, spun sursele noastre foarte bine informate, aflase că s-a demarat o anchetă a DIICOT. Ancheta respectivă are legătură cu majorarea fictivă a capitalului social al companiei, majorare operată chiar de Traian Rece. Pe înțelesul tuturor, Traian Rece a introdus în circuitul companiei pe care o deținea 37 titluri de valoare (obligațiuni) eliberate de statul român în… 1929. Acele titluri au fost evaluate în anul 2014 de către un membru al ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România) ca valorând 164.635.292 euro! Evaluarea s-a bazat cică pe un „referat al BNR” din 2010. Am pus în ghilimele fiindcă încă din 2016 s-a dovedit că acel referat este un document fals (această subliniere a fost făcută într-o notă a BNR din data de 04.01.2018 transmisă ANEVAR, pe care o atașăm articolului de față). Pe data de 16.05.2018 Ministerul de Finanțe a întărit concluziile BNR, spunând că nici nu avea dreptul ca Rece să ceară bani de la stat fiindcă acele titluri erau expirate și totodată întărește ideea uzului de fals. Din adresa Ministerului de Finanțe aflăm și ce s-a falsificat:
Ștampila BNR a fost falsificată, semnătura pe actul BNR a fost falsificată, numărul de intrare a fost falsificat
În documentul oficial emis de Ministerul de Finanțe se spune clar că BNR a transmis că ștampila instituției, semnătura instituției, registrul de intrare de pe documentul folosit de Traian Recea pentru a da valoare de 164 milioane de euro unor „hârtii igienice” sunt falsificate! Ați mai auzit de o asemenea infracțiune, să falsifice cineva ștampila Băncii Naționale? Vă dați seama ce gravitate! Vreme de doi ani, adică până în toamna lui 2018, acest aport fictiv de capital social, pe baza ștampilei BNR falsificate, nu a fost scos din evidențele contabile ale societății Agrodelta Sireasa. Latifundiarul Recea a folosit astfel hârtii fără valoare, dar prețăluite la 164 milioane de euro, pentru a se credibiliza în fața Ministerului Agriculturii, care dă subvenții la hectar, dar nu companiilor care presupun riscuri fiscale majore. APIA nu dă subvenții companiilor ai căror administratori au făcut infracțiuni de natură fiscală!
O altă problemă: Terenurile din Delta Dunării aparțin de drept Statului Român, nu SC. Agrodelta Sireasa
Dintr-un mesaj transmis public de președintele CJ Tulcea mai aflăm niște date interesante: „Fostul parlamentar Traian Rece acuză Consiliul Județean Tulcea pentru deposedare și încălcarea legii, deoarece instituția scoate la licitație, pentru atribuirea contractelor de cesiune, terenuri din Delta Dunării care aparțin de drept statului român, dar pe care prorprietarul Agrodelta Sireasa susține că le are în prorprietate. În plus, instanța de judecată a resprins, din 2018, cererea de prelungire a contractelor de cesiune, din partea societății comerciale, tocmai pentru că, Consiliul Județean decide dacă vrea sau nu să acorde prelungirea acestora. Fostul senator PSDR, Traian Rece, este proprietarul companiei Agrodelta Sireasa, cu sediul în Voluntari, județul Ilfov, care a avut în concesiune suprafețe mari de teren agricol în Delta Dunării. CJ Tulcea a considerat inoportună prelungirea contractelor de concesiune, având în vedere sumele foarte mici încasate de Statul Român în urma acestor contracte. Ca exemplu, pentru o suprafață de 4.362 hectare, Agrodelta Sireasa a plătit o redevență anuală de 89,74 lei pe hectar. Contractul de concesiune pentru acest teren a expirat în octombrie 2017. Pentru o altă concesiune a companiei Agrodelta Sireasa, de 3,601 hectare, redevența anuală plătită de societatea comercială a fost de 89.78 lei pe hectar.Valoarea redevențelor este estimată la circa 200 de euro pe hectar, pe an, de zece ori mai mult decât a plătit Agrodelta Sireasa Statului Român. În plus, Agrodelta Sireasa a încasat, în toată această perioadă, și subvenții de milioane de euro anul pentru aceleași suprafețe de teren agricol.”
Ce a făcut „onestul jurnalist” O. Teodorescu
Între cele două percheziții ale DIICOT la sediul Agrodelta Sireasa, „jurnalistul” l-a convins pe Rareș Bogdan să-l invite într-o emisiune pe Traian Recea. Din datele noastre, Rareș Bogdan a sistat discuția cu Recea chiar în timpul emisiunii, imediat ce a aflat, prin sms, de problemele grave ale latifundiarului. De asemenea, din datele pe care le avem, Cozmin Gușă a fost informat despre acele probleme la rândul său. De aici suspendarea „jurnalistului”. Vă întrebați dacă „jurnalistul” știa de falsificare ștampilei BNR și de faptul că Traian Recea utiliza un document cu ștampila BNR falsificată. Răspunsul este: Da. „Jurnalistul” nu numai că știa, dar și-a permis să și șantajeze pe acea persoană care i-a spus de problemă. Menționez că pun la dispoziția DIICOT toate datele mele în acest sens. Persoana în cauză, din respect pentru Realitatea TV, nu vrea să apară în public personal, momentan. Cât de „onest” este un jurnalist care susține un infractor ce uzează de un document cu ștampila BNR falsificată? Cât de „onest” este acel „jurnalist” dacă se dedă șantajului împotriva celui care îi atrage atenția despre infracțiune? (persoana șantajată este dispusă să povestească totul DIICOT-ului, are chiar obligația de a o face) Este acel „jurnalist”, după cum se autointitulează, un adevărat „luptător cu mafia PSD” dacă el susține un fost parlamentar PSD care s-a dedat la astfel de fapte?
