Premium
Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a hotărât miercuri, 23 iunie, să-l suspende din funcţie pentru şase luni pe judecătorul Daniel Fănel Stancu, de la Tribunalul Dolj. Acesta a reuşit să comită nu mai puţin de trei abateri discplinare prin motivarea unei hotărâri.
- Judecătorul de la Tribunalul Dolj a fost suspendat pentru următoarele abateri disciplinare prevăzute de art. 99 al Legii 303/2004: "c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții", "s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat" şi "t) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni".
Judecătorul Stancu a ţinut să-şi rezolve conflictul cu avocata apelantului, prin intermediul motivării. Avocata este vizată de acuzaţii diverse, de la lipsă de educaţie, la analfabetism juridic, totul pentru că ar fi încercat să recuze completul şi ar fi avut remarci considerate nepotrivite la adresa judecătorului care a judecat procesul pe fond. Cel de-al doilea judecător din completul de apel de la Tribunalul Dolj a scăpat de sancţiune disciplinară pentru că s-a pensionat înainte de sesizarea Inspecţiei Judiciare.
Extrase din motivarea judecătorului Daniel Fănel Stancu (motivarea integrală, AICI):
"Derularea procedurii, conduita judiciară a judecătorilor din acest dosar pot constitui o speță destul de interesantă în materie de etică și deontologie profesională, aptă să fie prezentată și discutată atât la seminarele INM, pentru viitorii judecători (pentru exemplul de imparțialitate și echilibru pe care instanța l-a oferit), dar și la seminarele de formare a avocaților, ca exemplu de încălcare a standardelor etice și profesionale, în raport de misiunea socială a avocatului în colectivitate.
"Așa cum s-a arătat la punctul 3 .2, hotărârea incriminată cu "duritate" de doamna avocat cu ocazia concluziilor orale se încadrează într-u n tipar jurisprudențial pe care un practician al dreptului din Baroul D___ ar trebui să-l cunoască; principiul disponibilității, de asemenea, principiul relativității efectelor ho tărârilor judecătorești, transpunerea în plan procesual a vechiului principiu de drept roman " res inter alios acta " nu sunt chestiuni de mare subtilitate, care să suscite dezbateri dramatice, ci chestiuni care țin de alfabetizarea celor interesați de dreptul civil și procesual civil."
"Buna - credință profesională impune avocatului s ă nu îi inoculeze clientului ideea că o hotărâre judecătorească este o dumă profesională a unor judecători, atunci când nu este cazul, ci să aibă cu acesta o comunicare profesională onestă și adecvată, să-i explice contextul istoric, social și jurisprudenț ial (spețe ca acestea nu sunt întâlnite în orice ordine juridică, nu în țările în care lucrurile sunt așezate și în care societatea nu a suportat traumele unei perioade istorice totalitare; aceste spețe țin de factorul cultural-social , de aplicarea legis lației reparatorii , de convulsiile social-juridice ale colțului nostru de Europă ) ; avocatul nu poate s ubmina prestigiul justiției la care clientul său apelează pentru recunoașterea dreptului său într-o situație în care tocmai rolul său social, de profesion ist al dreptului c e exercită o profesie liberală, îi impune să îi comunice onest clientului care sunt datele problemei; se presupune că avocatul are comprehensiunea speței, a situațiilor jurisprudențiale anterioare, a limitelor judecății într-un proces civ il, a modului în care se derulează o procedură judiciară la care participă; aceste chestiuni se pare că nu au fost aduse la cunoștința cetățeanului R____ C_______ , doamna avocat din Baroul D___ rămânând cramponată psiho-intelectual, de motivele din cererea de recuzare (fără ca instanța să mai aibă vreo idee reziduală legată de aceasta din momentul discutării probatoriilor până la momentul verdictului), în momentul pledoariei finale, după ce în dosar se făcuse și expertiză pentru individualizarea terenului."
"În minutul 39 doamna avocat face referire, cu o tonalitate acce n tuată, într-o manieră insinuantă , la modul în care a fost.. . obținută hotărârea judecătorească pr i vind uzucapiunea de intimații pârâți ; este întreruptă într-o manieră elegantă de președintele completului, care îi atrage atenția (în aplicarea art.23 alin.2 C.proc.civ.) asupra chestiunii ; doamna avocat a firmă ritos și tăios : " vă rog să mă lăsați să pun concluzii, că nu cer termen pentru concluzii scrise "; afirmă, așadar, că nu vrea să muncească pentru clientul său, în contul onorariului substanțial perceput, sau sugerează că nu e cazul să se străduiască mai mult, în fața unor astfel de judecători."
"De asemenea, înregistrarea audio reflectă modul total ireverențios, insolent, arogant și arțăgos (neexistând înregistrări video, nu se pot reda și reacțiile unor avocați aflați în sală, colegi ai doamnei avoc at ) în care doamna avocat afirmă că e nevoie " să fie atenție " atunci când se analizează cauza ; desigur că abordarea este și stupidă și ilară, chiar dacă intenția doamnei avocat a fost doar aceea de a sfida instanța."
"În minutul 40.24 doamna avocat se refer ă iar, în aceeași manieră, la hotărârea incriminată, care ar constitui ... punctul nevralgic al dosarului. Reaua-credință cu care s-au pus concluzii este vădită, deoarece o hotărâre inopozabilă apelantului (abc -ul dreptului civil) nu are cum să fie un punct nevralgic."
"În minutul 42.43 doamna avocat reia o idee și subliniază , în aceeași manieră incalificabilă pentru un avocat care pune concluzii în fața instanței, că tocmai arăta asta atunci când... a fost întreruptă. Tribunalul arată că instanța are toată legitimitatea să într e rupă pe cineva care d era pează verbal, să sancționeze acest derapaj, pentru că altfel justiția nu ar mai fi justiție, ci o dispută în fața blocului sau pe stradă, în care fiecare poate să spună tot ce îi trece prin cap. Desigur, în fa za recursului se pot aduce argumente contrare acestei teze , cât de multe și de remarcabile se poate."
"La finalul pledoariei afirmă că speră ca apelul să fie admis, cu o intonație încărcată de aroganță și dispreț."
"Așa cum s-a arătat, în cadrul unor eventuale seminare de etică și deontologie profesională, atât pentru avocați, cât și pentru judecători, se vor putea observa modul exemplar în care a abordat speța (conduita procesuală ce reclamă garanții procesual-funcționale de independență și imparțialitate) completul de judecată, cu respectarea Codului deontologic al magistraților și a Principiilor de la Bangalore, și modul în care s-a comportat doamna avocat din B aroul D olj . Ireverențiozitatea , insolența cu care s-a adresat completului po t constitui caz de studiu al etic ii profesionale în Baroul D___ și în alte barouri din țară."
"Pe înregistrare se poate auzi și modul în care a pus concluzii adversarul procesual, atitudinea reverențioasă, a unei persoane manierate și educate; același lucru se poate spune și despre ceilalți avocați din Baroul D___ din ședința respectivă; derapajele de conduită ale avocaților în privința art . 23 C.proc.civ. sunt extrem de rare, concluziile doamnei avocat care l-a reprezentat pe justițiabilul R____ fiind un caz singular , ce a reclamat o analiză pe măsură."
"Puterea judecătorului este , în primul rând, cea a logosului și a spiritului , și de aceea prima dimensiune este jurisdic t io (rostirea dreptului), imperium, puterea propriu-zisă, fiind o dimensiune subsecventă primeia . M intea omenească poate fi sau nu u n receptacul potrivit pentru acest caz de încălcare a misiunii și rolului avocatului în societate ( poate doar av ocatul din B aroul B u c urești , dacă este animat de bună-credință, îi va putea explica clientului, în f un cț ie de nivelul său de instruire , datele problemei) , instanța urmând a apli ca doar o dispoziție procedurală seacă ce are prea puține valențe sancționatorii pentru avocatul care nu are forța și crezul logosului rostit în fața judecătorului. L ogosul schim b ă, din când în când, realitatea, iar justiția, chiar dacă nu poate schimba ca ractere, poate sch i mba, cel puțin , comportamente ; așa fiind, doamna avocat va fi nevoită de circu m stanțe să-și schimb e radical comportamentul , în eventualitatea în care se va declara recurs , și să-și cenzureze fiecare cuvințel, atunci cân d se va prezenta în fața instanței superioare și va fi privită și ascultată de trei purtători de robe cu bavetă mov , așa încât această analiză servește ideii de justiție, indiferent de rezultatul procedurii."
