Premium
Ionuț Vulpescu, președinte interimar al Consiliului Național al PSD, a lansat platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN, un plan cuprinzând 40 de măsuri pentru redresarea strategică și financiară a sectorului cultural românesc postpandemie.
DOCUMENTUL poate fi consultat AICI
Analiza este inspirată de evaluarea atentă a guvernării domeniului, care a traversat drumul de la noncultură la anticultură. Miza reală a acestui raport este însă depășirea criteriilor politice în evaluarea administrării și redresării sectorului cultural. Redactat din perspectiva unui fost ministru al Culturii, raportul analizează măsurile pentru relansarea sectorului cultural după criza provocată de COVID-19, aplicate în 16 state europene, oferind sugestii pentru adaptarea și implementarea acestora în România. Partea finală a raportului oferă o strategie personalizată pentru relansarea sectorului cultural românesc, concentrată în platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN.
Citește și: S-a aflat! Cine este cel care va moșteni toată averea lui Ion Iliescu
Prin măsurile propuse, platforma are potențialul de a genera normalitatea la care domeniul culturii nu se poate întoarce în urma corona-crizei, în absența unui fond de urgență și a unei finanțări viabile și diferențiate a subdomeniilor defavorizate. Raportul Senatorului Ionuț Vulpescu este, prin spiritul său, un manifest împotriva lockdownului culturii române.
În acest moment, sectorul cultural somatizează politic efectele crizei ideologiilor și absența polului de expertiză în administrarea Ministerului Culturii. 2000 de lei pe lună pentru lucrătorii din teatre și 1300 lei pe lună pentru tehnicieni; 75% din salariul minim pe economie pentru angajații sectorului cultural: acestea sunt cifre ale subzistenței, nu existenței. Lupta pentru demnitatea vieții artiștilor este, de fapt, bătălia noastră pentru umanism. La aceste cifre însă, ea a fost transformată într-o luptă pentru umanitate.
În ultimii cinci ani, așadar atât înainte de pandemie, cât și după aceasta, întreaga finanțare a independenților din sectorul cultural a fost susținută preponderent de fondurile obținute de pe urma unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului PSD din 2015, promovată de Ionuț Vulpescu. Aceasta a adus AFCN-ului, în perioada 2015-2020, 142.804.159,08 lei. De curând, Comisia Europeană a anunțat că va aloca 33 de miliarde de euro pentru România, dintre care 21 sunt nerambursabile, sub formă de granturi, și 12 reprezintă credite cu dobândă mică. Din acest punct de vedere, inserția proiectelor competitive, propuse în raportul lui Ionuț Vulpescu, sub forma unor platforme de lucru pentru artiști și experți din domeniul culturii, s-ar putea face în această linie bugetară suplimentară, prevăzută în planul Noua Generație U.E., pusă la dispoziția statelor europene, în mod diferențiat, ca parte a programului de relansare economică postpandemie.
Citește și: Precizări făcute de Antena 1, după ce coronavirusul a lovit televiziune
Totodată, Rețeaua Institutelor Culturale Naționale din Uniunea Europeană a publicat o platformă centralizată a măsurilor adoptate de statele europene pentru sprijinirea sectorului cultural. România lipsește, rușinos, din această evaluare. Relansarea sectorului cultural nu se poate face pur ceremonial. Măsuri care pot fi aplicate României se desprind, prin caracterul lor urgent și inovativ, din platformele de relansare culturală a unor state precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Suedia, U.K. Printre cele mai importante, raportul semnat de Ionuț Vulpescu evidențiază:
• prioritizarea antreprenoriatului artistic ca strategie de redresare economică;
• introducerea unor linii de finanțare competitive și necompetitive diferențiate pentru operatorii culturali din subdomeniile grav afectate de pandemie;
• consultarea ambasadelor și a institutelor culturale în vederea implicării lor în dezvoltarea programelor de sprijinire financiară a operatorilor care desfășoară cooperări culturale internaționale, transfrontaliere;
• solicitarea sprijinului consultativ din partea organizațiilor culturale și guvernamentale pentru reconfigurarea programelor de rezidență artistică și stimulare a mobilității creative;
• dezvoltarea unor propuneri către instituții cheie din mediul corporate care pot, prin programele de CSR, să se implice direct în deschiderea unor forme de finanțare pentru artiștii independenți;
Citește și: Alexandru Rafila trage semnalul de alarmă: Situația poate deveni îngrijorătoare
• încurajarea distribuției produselor culturale 100% românești prin creșterea rolului radioului și televiziunii naționale în stimularea acestui tip de consum;
• dezvoltarea burselor de sprijin pentru studenții universităților de arte.
Dintre cele mai importante măsuri ale platformei culturale propusă de Ionuț Vulpescu amintim:
• dezvoltarea fondului de urgență al culturii pentru constituirea pachetelor de sprijin financiar alocate operatorilor culturali, prin proiectarea granturilor de salvgardare, stimulentelor financiare și liniilor adiționale de finanțare în mod diferențiat;
• realizarea unui sistem de protecție și asigurare socială a artiștilor;
• dezvoltarea unui fond de pensii pentru operatorii culturali independenți;
• dezvoltarea unor axe de finanțare a proiectelor culturale competitive în baza principiilor generatoare de venituri regionale;
• creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene prin accesarea liniilor de finanțare a accesibilizării și digitalizării patrimoniului cultural;
• reconfigurarea Strategiei Naționale pentru Cultură;
Citește și: S-a aflat! Cine este cel care va moșteni toată averea lui Ion Iliescu
• numirea de îndată a unui comisar pentru coordonarea celui mai important proiect cultural pe care România îl are în față, cu potențial turistic, economic și social, pe plan local și național, anume, Timișoara, Capitală Culturală Europeană 2021.
„Sarcina prin excelență a unui guvern liberal era aceea de a salva profesiile liberale. Ceea ce trăim acum este colapsul profesiilor liberale sub o administrare liberală. În prezent, partea cea mai consistentă a finanțărilor acordate operatorilor culturali provine de pe urma unei măsuri adoptată de un guvern de stânga, în baza alocării a 2% din încasările Loteriei Române către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) printr-o Ordonanță de Urgență promovată de Guvernul PSD în martie 2015. În mod similar, platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN este gândită sub semnul unui pachet de măsuri care, pe termen lung, vor aduce surse de finanțare ce vor stimula accesibilitatea și excelența sectorului cultural. Propun 40 măsuri inspirate de 16 state europene, acolo unde miniștrii Culturii sunt principalele voci care, alături de premieri și de miniștrii Sănătății, Finanțelor și Economiei, adresează sferei publice valorile încrederii, solidarității și cooperării, în vederea întoarcerii la normalitate, ceea ce este departe de atmosfera guvernamentală autohtonă. Este regretabil că trebuie să se facă presiune politică pentru protecția socială a artiștilor, în contextul în care lumea artei nu este o lume a partidelor, ci a civilizațiilor, deci a societăților în ansamblul lor”, a declarat Ionuț Vulpescu.
Platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN este singura analiză din România dedicată situației domeniului cultural postpandemie și proiectării unor strategii de redresare financiară a acestuia. Acest document este al doilea raport pe care Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii și actual senator, îl semnează din poziția de Președinte Interimar al Consiliului Național al partidului, după „PSD, încotro? Analiza evoluției electorale a PSD (2016-2019). Cauze, efecte, recomandări”, elaborată în ianuarie 2020.
Citește și: Precizări făcute de Antena 1, după ce coronavirusul a lovit televiziune .
