Premierul desemnat Luca Niculescu a depus, la Birourile Permanente Reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, programul de guvernare și lista miniștrilor. Acestea vor fi analizate, într-o ședință care va începe la ora 20.30 și atunci se va stabili programul audierilor miniștrilor și votul de învestitură. Cel mai probabil, votul de încredere pentru Guvern ar urma să fie dat marți după amiază.
Principalele direcții din programul de guvernare
România vrea să treacă de la o economie bazată pe importuri și forță de muncă ieftină la una bazată pe producție internă și tehnologie
România își propune să treacă la un model economic bazat pe producție internă, inovare și tehnologie, în paralel cu reducerea deficitului bugetar și eficientizarea cheltuielilor publice. Potrivit documentului, ajustarea fiscală a început să producă rezultate, însă efectele asupra economiei sunt tot mai vizibile, în condițiile scăderii producției industriale și ale pierderii locurilor de muncă.
După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash a coborât de la 4,51% la 2,89% din PIB. În același timp, producția industrială s-a redus cu 3,7% în primele șapte luni ale anului, iar aproximativ 70.000 de locuri de muncă au fost pierdute între mai 2025 și iunie 2026, trei sferturi dintre acestea în industrie. Fondul Monetar Internațional estimează o contracție economică de 0,5% pentru 2026.
Documentul subliniază că problemele de competitivitate ale economiei românești persistă de mai mulți ani și propune continuarea consolidării fiscale, concomitent cu reforme structurale și măsuri de relansare economică.
Reducerea decalajelor sociale și regionale reprezintă o altă prioritate. România se confruntă cu o rată de ocupare sub media europeană, cu un nivel ridicat al abandonului școlar timpuriu și cu aproximativ 5,2 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Printre obiective se numără crearea unor locuri de muncă mai bine plătite, dezvoltarea formării profesionale și îmbunătățirea accesului la servicii publice.
În sănătate, direcția propusă este mutarea accentului de la spitale către prevenție, medicina de familie și serviciile medicale ambulatorii. În educație, sunt vizate reducerea inegalităților dintre elevi și reformarea finanțării sistemului, a cercetării și a curriculumului.
Energia și infrastructura sunt considerate motoare ale dezvoltării economice. România își propune să adauge peste 5.000 MW de capacități energetice noi până la finalul lui 2027 și să valorifice resursele de gaze naturale din Marea Neagră. Obiectivul este reducerea dependenței de importurile scumpe de electricitate până la sfârșitul lui 2028.
În infrastructură, prioritățile sunt finalizarea proiectelor aflate deja în execuție și dezvoltarea transportului feroviar, prin utilizarea fondurilor europene, a instrumentului SAFE, a parteneriatelor public-private și a bugetului național, cu respectarea țintelor de stabilitate fiscală.
Agricultura ar urma să beneficieze de investiții în irigații și acces la apă, capacități de depozitare și procesare, precum și de mecanisme de sprijin pentru fermieri acordate la timp.
Strategia urmărește astfel combinarea reducerii deficitului bugetar cu stimularea producției interne, investițiilor și competitivității, pentru construirea unei economii mai reziliente și mai puțin dependente de importuri.
Situația economică este una foarte grea
România intră în perioada 2027–2028 după o ajustare bugetară necesară, care produce rezultate, dar ale cărei costuri asupra economiei au devenit vizibile. După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB. În același timp, producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni ale anului, între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, 76% dintre ele în industrie, iar Fondul Monetar Internațional estimează pentru 2026 o scădere economică de 0,5%. Trebuie spus în același timp că economia noastră încetinește de mai mulți ani. România are probleme de competitivitate cel puțin din 2020 încoace și ele au fost mascate de fluxurile importante din PNRR și de o datorie publică în creștere. Această ecuație trebuie schimbată prin reducerea deficitului și în paralel prin măsuri de reformă, restructurare sau relansare.
Decalajele care contează pentru oameni rămân mari. În 2025 lucrau 69% dintre persoanele de 20–64 de ani, față de 76% în Uniunea Europeană, iar aproape un tânăr din cinci nu era nici la școală, nici la muncă, nici în formare. Riscul de sărăcie sau excluziune socială privește încă 5,2 milioane de oameni. Românii trăiesc, în medie, cu cinci ani mai puțin decât ceilalți europeni, iar România are cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniune, de 15,5%. Diferențele de venituri, infrastructură și acces la servicii publice rămân mari între regiuni, între urban și rural și chiar între județele aceleiași regiuni.
Avem însă atuuri pe care puține state europene le au: resurse energetice – nuclear, hidro, gaze naturale, regenerabile și, din 2027, gazul din Neptun Deep –, o industrie IT&C care a generat, în 2024, 6,67% din PIB, 1.477 km de autostrăzi și drumuri expres, față de circa 900 km în 2020, cu alți 967 km în execuție, și un beneficiu net de peste 72 mld. euro din fondurile europene, de la aderare până la finalul lui 2025.
Obiectivele noului guvern
Trecem de la o economie bazată pe import și pe forță de muncă ieftină la una bazată pe producție internă, inovare și tehnologie și de la o ajustare bugetară predominant cantitativă la o consolidare calitativă: reducem deficitul prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună și combaterea marii evaziuni, protejând investițiile, producția și puterea de cumpărare. Obiectivul este o economie mai puternică, capabilă să susțină un deficit mai mic și o datorie sustenabilă. Pe domenii, aceasta înseamnă:
Muncă și venituri. Locuri de muncă decente, formare în meseriile cerute, venituri sigure și servicii sociale centrate pe beneficiar.
Sănătate. Mutăm treptat centrul de greutate de la spital către prevenție, medicina de familie și ambulatoriu, pentru ca fiecare pacient să fie diagnosticat și tratat la timp, la standard european, oriunde locuiește.
Educație. O școală care garantează că șansa unui copil nu depinde de venitul părinților, de locul în care trăiește, de etnie sau de limba vorbită. Corectăm gradual, în limitele bugetare, efectele Legii nr. 141/2025 cu cel mai mare impact negativ asupra elevilor și profesorilor și pregătim trei reforme de durată: finanțarea educației, cercetarea și curriculumul.
Energie. Dezvoltăm împreună producția, stocarea, rețelele și consumul flexibil: peste 5.000 MW noi până la finalul lui 2027 și circa 8 mld. mc de gaze pe an din Marea Neagră, pentru ca, până la finalul lui 2028, România să depindă mai puțin de importurile scumpe de electricitate.
Infrastructură. Ducem la capăt șantierele începute și dăm prioritate căii ferate, combinând fondurile europene, instrumentul SAFE, parteneriatele public-private și bugetul național, în limitele stabilității fiscale.
Agricultură. Fermierii au nevoie de apă, depozitare, procesare, acces stabil la piață și de sprijin corect, acordat la timp.
Mediu. O administrație de mediu profesionistă și digitală, finanțare pentru proiecte mature, reziliență la secetă și inundații și aplicarea principiului „poluatorul plătește”.
Statul. Un stat dimensionat după atribuții, o administrație digitală în care identitatea, datele, plățile și serviciile publice funcționează împreună, cooperare voluntară între comunități și investiții publice măsurate prin rezultatele lor pentru oameni.
Fonduri europene. Încasăm ultimele plăți din PNRR, accelerăm politica de coeziune 2021–2027 și Fondul pentru Tranziție Justă, pregătim Fondul Social pentru Climă și negociem bugetul european 2028–2034. Trecem de la administrarea fondurilor la administrarea investițiilor.
Justiție. Instanțe și parchete independente și eficiente, proceduri mai rapide, o justiție digitală și combaterea prioritară a corupției și a criminalității grave, cu respectarea drepturilor fundamentale.
Securitate. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride și riscurile de la Marea Neagră cer o apărare națională mai puternică: creștem gradual cheltuielile de apărare spre 5% din PIB, în cadrul NATO și UE și prin Parteneriatul Strategic cu SUA, și legăm înzestrarea de industria națională. Siguranța cetățeanului este în centrul activității Ministerului Afacerilor Interne. Vom depune eforturi pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor din SAFE.
Politică externă. O politică de consens național, predictibilă și coerentă, sprijinită pe Uniunea Europeană, NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii și parteneriatele strategice, completate de aderarea la OCDE, și măsurată prin ce obține România: securitate, investiții, piețe, proiecte și influență.
Comunități. În spiritul Rezoluției de la Alba Iulia, unitatea statului și respectul pentru diversitatea etnică, lingvistică și religioasă se susțin reciproc. Diaspora este parte a națiunii române, iar Republica Moldova rămâne o prioritate strategică distinctă. Cultura și sportul trebuie să fie accesibile fiecăruia, indiferent de locul în care trăiește, de venit sau de o dizabilitate.”, se arată în programul de guvernare al guvernului Luca Niculescu.
Lista miniștrilor din guvernul Luca Niculescu
Ministerul Afacerilor Interne – Marian Neacșu, care ar urma să ocupe și funcția de vicepremier;
Ministerul Apărării Naționale – Ștefan-Radu Oprea, fost ministru al Economiei și fost secretar general al Guvernului;
Ministerul Justiției – Radu Marinescu, care a deținut acest portofoliu și în Guvernul Bolojan;
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Alexandru Stoica, fost secretar de stat, apropiat de Marcel Ciolacu;
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Ștefan Ovidiu Popa, liderul deputaților PSD;
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Mihai Ghigiu, deputat PSD și fost șef al Cancelariei prim-ministrului;
Ministerul Economiei – Daniel Zamfir, senator PSD;
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu, fost ministru al Agriculturii;
Ministerul Sănătății – Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății;
Ministerul Muncii – Florin Manole, fost ministru al Muncii;
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Natalia Intotero, fost ministru al Familiei și fost ministru al Culturii.
Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare, actualul ministru interimar, fost membru PNL;
Ministerul Afacerilor Externe – Dan Neculăescu, diplomat de carieră, reprezentantul permanent al României la NATO;
Ministerul Educației – Sorin Costreie, consilier prezidențial și profesor universitar;
Ministerul Culturii – Ioana Ciocan, cunoscută pentru organizarea evenimentului Art Safari;
Ministerul Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale – Bogdan Dumitru, specialist în securitate informatică, asociat companiei Bitdefender;
Ministerul Energiei – Dumitru Chisăliță, economist și șeful Asociației Energia Inteligentă.
