DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Document OFICIAL: Ministrul Justiţiei vorbeşte despre păstrarea SIIJ, însă cu 'regândirea radicală a modului de funcționare și organizare'

Octav Ganea/ Inquam Photos
Catalin Predoiu

Ministerul Justiţiei regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ca alternativă la desfiinţarea acesteia, potrivit unui Memorandum care va fi discutat în şedinţa de Guvern de vineri.

Documentul poate fi consultat AICI! (.pdf)

Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri este un Memorandum cu tema: ”Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi propuneri”.

Documentul vorbeşte despre cadrul legal actual, despre criticile pe care organismele euroene le-au adus acestei Secţii, dar şi despre cauzele României pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

”În prezent, pe rolul CJUE se află un număr de 4 cauze în care au fost formulate 7 întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Pentru aceste cauze a fost încheiată faza scrisă, Guvernul României depunând observaţii scrise ca urmare a aprobării acestora prin memorandum. De asemenea, au fost formulate cereri de organizare de către CJUE a unor şedinţe de audiere a pledoariilor. (...) Precizăm faptul că Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a întocmit observaţiile scrise aprobate ulterior prin memorandum, pe baza contribuţiilor mai multor instituţii, nu numai a MJ. Printre instituţii se numără şi CSM, PICCJ, SIIJ”, se arată în document.

De asemenea, documentul face referire la poziţia instituţiilor relevante din sistemul justiţiei, precum şi a asociaţiilor magistraţilor cu privire la SIIJ, fiind primite puncte de vedere de la ICCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ.

Potrivit documentului, o parte a opiniilor susţine Recomandarea GRECO, solicitând-se desfiinţarea SIIJ sau, cel puţin reorganizarea acesteia, indicându-se ca argumente:

- modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic;

- prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient - în cazul soluţiilor de clasare - fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii;

- lipsa unor dispoziţii exprese care să prevadă posibilitatea procurorilor din cadrul acestei secţii de a participa la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ în care se dispune luarea măsurilor preventive, a celor asigurătorii, soluţionarea cererilor privind măsurile speciale de supraveghere etc., precum şi judecarea în fond şi în căile de atac a creat deja dificultăţi majore în practică;

- competenţa materială şi teritorială atribuită acestei secţii, din punct de vedere funcţional, creează dificultăţi şi nu asigură folosirea procurorilor specializaţi în situaţiile în care s-ar impune (combaterea corupţiei, a criminalităţii organizată şi terorismului);

- numirea agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor în cadrul SIIJ se face de către procurorul şef de secţie (structură fără personalitate juridică), deşi numirea/detaşarea acestora ar trebui să se dispună de conducătorul instituţiei;

- se propune o regândire a modului de organizare şi funcţionare a acestei secţii, inclusiv în legătură cu modul de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere şi de execuţie (prin asigurarea principiului separării carierelor).

Alte opinii susţin menţinerea SIIJ în forma actuală, considerându-se că nu afectează independenţa justiţiei, invocându-se faptul că CCR  stabilit ca fiind constituţională înfiinţarea sa, dar şi că se asigură magistraţilor o protecţie adecvată.

Concluziile Ministerului Justiţiei:

"Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea se impune a fi reevaluați. Argumentelor de legislație națională li se adaugă aspectele de conformare a reglementărilor naționale de constituire a secției cu cerințele europene - Consiliul Europei, Uniunea Europeană. Desigur, pronunțarea de către CJUE în cauzele în prezent pendinte în care se contestă conformitatea cu standardele europene va reprezenta un element major care va trebui luat în considerare de către decidenți.

Din perspectiva oportunității, este evident că aceasta poate și trebuie reanalizată prin raportare la nevoile reale ale sistemului judiciar, context în care se pot desprinde concluzii relevante pornindu-se inclusiv de la o evaluare a activităţii SIIJ de la data operaționalizării sale (23 octombrie 2018).

Este necesară o reevaluare exhaustivă a dispozițiilor legale care reglementează SIIJ, atât în ceea ce privește organizarea, cât și funcționarea acesteia. În acest sens, putem aduce în discuție și următoarele aspecte:

- corelarea dispozițiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Secției, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu atribuțiile concrete ale șefului acesteia - atribuții care par mai degrabă similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridică (DNA, DIICOT); în acest sens, spre exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor de către un procuror șef de secție din cadrul unui parchet;

- numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, ceea ce contravine principiului separației carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor;

- în cadrul comisiilor de concurs pentru selecția conducerii și a procurorilor din cadrul Secției, procurorii sunt minoritari, selecția urmând a se realiza astfel, în principal, de către judecători, principiul separației carierelor, promovat în mod expres prin ultimele intervenții asupra Legii nr.303/3004, respectiv a Legii nr.304/2004 nefiind, în acest caz, aplicat;

- existența unei imunități de jurisdicţie penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situații;

- modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la definirea noţiunii de procuror ierarhic superior, comportă discuții din perspectiva principiului constituţional al controlului ierarhic.

"Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menționate, dispozițiile legale care reglementează funcționarea și organizarea SIIJ, precum și modul concret în care a funcționat Secția de la înființare până în prezent, propunem ca poziția Ministerului Justiției în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu instituțiile Uniunii Europene sau internaționale pe această temă să fie în sensul susținerii uneia din următoarele soluții (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desființarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcționare și organizare a acesteia", propune MJ.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.