Se împlinesc 15 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, care au dus la detronarea guvernării comuniste. În acest context, fostul șef de stat, Igor Dodon, care atunci ocupa funcția de ministru al Economiei, se declară revoltat de „transformarea țării în colonie străină”, și spune că, „după 15 ani încă avem multă mizerie și minciuni”, relatează stiripesurse.md
„Revolta dirijată din 7 aprilie 2009 a dat roade „bune” peste 15 ani: Alaiba, Grosu, Spînu, prichindelul cela de Marian și prințesa Maia în Președinția vandalizată și apoi reparată de alții după acele distrugeri.
Mai avem după 15 ani multă mizerie, minciuni, migrație, furtul miliardului, prețuri mari, transformarea țării în colonie străină și dictatură la care Voronin nici n-a visat”, a scris Igor Dodon.
Duminică s-au împlinit 15 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, care au dus la detronarea guvernării comuniste. În acest context, fostul șef de stat Igor Dodon, care atunci ocupa funcția de ministru al Economiei, a povestit, în premieră, ce a văzut în acea zi, dar și a dezvăluit cine crede că ar sta în spatele protestelor violente și care ar fi fost scopul. „Grupările oligarhice de pe intern, înțelegând că păstrarea lui Voronin în continuare ar fi însemnat că acesta putea să-i termine pe unii dintre ei, avea așa apucături, au decis să-l scoată pe Voronin de la putere”, a declarat Dodon.
Duminică, 7 aprilie, se împlinesc 15 ani de la protestele violente din 2009, din Chișinău. Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie, potrivit cărora, circa 50 % din voturi i-au fost atribuite Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, au scos în stradă mii de tineri, în semn de protest. Totul a început pașnic, ulterior transformându-se într-o manifestație violentă, iar sute de tineri au ajuns să fie maltratați în comisariate.
Pe 7 aprilie 2009, protestele au continuat. Circa 30.000 de persoane au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.
În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.
Opoziția a început negocieri cu Guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română. În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului.
În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat zeci de studenți. Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral.
În rezultatul evenimentelor din aprilie 2009 persoanele care au pretins că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri, iar în alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 de procese penale.
Din numărul total al plângerilor în 71 cazuri au fost pornite cauze penale (42 – tortură, 19 - exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, 10 – alte categorii de infracţiuni), 28 dosare în privinţa a 47 colaboratori de poliţie au fost finalizate şi expediate în judecată, iar în restul cazurilor, urmărirea penală fie a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibilă stabilirea identităţii persoanelor care au acţionat ilegal, fiind cu cagule pe cap.
În iunie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a dat câștig de cauză familiei lui Valeriu Boboc, ucis în bătaie la protestele din 7 aprilie. Curtea acordat reclamanților 50.000 euro pentru prejudiciu moral și 7.000 de euro pentru costuri și cheltuieli, constatând violarea dreptului la viață, Articolul 2 din Convenție.
Comentează