Doina Cornea a ajuns la 86 de ani

Neinfricata luptatoare anticomunista pentru respectarea drepturile omului – portavocea Romaniei libere si democratice a anilor’80, Doina Cornea a împlinit frumoasa varsta de 86 de ani!

Luptatorii anticomunisti din’87 ii transmit un sincer La multi ani cu sanatate.

Nascuta la Brasov in ziua de 30 mai 1929 –Doina Cornea este o legendă vie a ţării noastre, unul din foarte puţinii oameni care ar trebui să ne facă să ne simţim cu adevărat mândri că suntem români!

Doina Cornea cea mai  cunoscuta dizidenta din Romania, simbol al luptei contra totalitarismului inainte de prabusirea comunismului. Datorita scrisorilor trimise Europei Libere si a unor gesturi publice de protest in orasul Cluj, doamna Cornea  a fost inclusa pe “lista neagra” a Securitatii. Fica unui inalt functionar clujean din perioada interbelica, Doina Cornea a “cunoscut”imediat dupa 1945”binefacerile”comunismului. Mai mult tatal sau a fost”epurat” din administratie, deoarece era considerat “exponent al burgheziei”, iar apoi este afectata de masurile regimului contra Greco-catolicilor. Participa la miscarea de opozitie fata de desfiintarea acestui cult, insa militia descopera cateva manifeste printre lucrurile ei, trebuind ‘”sa dea explicatii” Dupa cateva luni de hartuire din partea Securitatii este lasata in pace, dar este urmarita in continuare de institutiile represive ale regimului.

Cenzura intelectuala. Cu toate acestea, la inceputul anilor’60, Doina Cornea a devenit, asistentă universitară la Catedra de Limba Franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Curand avea sa intre in conflict cu “cadristi” de acolo, deoarece nu respecta programa oficiala conform careia trebuiau predati doar scriitori de stanga francezi. Dupa o sedinta tipica acelui timp este”indrumata” sa-si schimbe cursurile, prelegile sale trebuind sa treaca prin “cenzura”colegilor de catedra. In ciuda acestui incident, primeste in 1965 dreptul de a vizita Franta, fiind beneficiara unei burse de vara la Universitatea din Strasbourg. Conform propriilor declaratii, primul gest public de ostilitate contra regimului il face in 1975, cand a refuzat sa depuna juramant fata de Nicolae Ceausescu, obligatoriu pentru toti universitarii. Dupa emigrarea ficei sale Ariadna, in Franta(1976), Doina Cornea are tot mai multe manifestari deschise de revolta fata de sistemul universitar ideologizat. In 1977, dupa arestarea lui Paul Goma, le-a adus studentilor un text al acestuia. A fost atentionata de seful ei de catedra sa “termine cu prostiile astea”, insa nu s-au luat alte masuri contra sa. In august 1982, Doina Cornea a inceput seria mesajelor catre Europa Libera, prin textul “Scrisoare catre cei care n-au incetat sa gandeasca.”

“Mi-am dat seama ca nu [mai] pot trai in minciuna. Ca numai adevarul ma poate salva, mantui. Vazind ce fac Polonezii, Cehii, mi-am dat seama ca eu nu pot sa mai accept regimul Ceausescu. Mi-am spus ca, daca ei pot sa protesteze, de ce nu putem si noi?”,Din greseala, redactorii emisinii i-au desconspirat numele pe post, fapt pentru care a fost interogata de Securitate. Initial s-a ales doar cu o sperietura si o amenda de 1.000 lei. Insa in primavera anului 1983, cazul sau a intrat in “dezbaterea”Facultatii de Filologie, unde lucra. Nu si-a retractat afirmatiile “ofensatoare” despre regim prezente in scrisoare. Astfel ca, incepand cu anul universitar 1983-1984 nu a mai fost inclusa in schema de cadre didactice. Dupa un an de somaj a fost nevoita sa se pensioneze, fara a mai putea lua legatura cu studentii clujeni.

Curajul Doinei Cornea a fost acela de a intra, în mod public, în dialog cu Nicolae Ceauşescu, adică tocmai cu persoana care, reprezentând comunismul, era un simbol al dialogului imposibil. În iulie 1988, Doina Cornea i-a trimis o nouă scrisoare deschisă lui Ceauşescu, în calitatea lui de preşedinte al Consiliului de Stat, afirmând necesitatea unor reforme.

Tot în această perioadă l-a întâlnit pe jurnalistul belgian Josy Dubié (realizatorul filmului Dezastrul roşu), căruia a avut ocazia să-i împărtăşească opiniile ei despre realităţile din România comunistă şi să-i dea o păpuşă în al cărei corp era ascunsă o altă scrisoare ce va fi citită la Radio Europa Liberă, în ziua de 23 august 1988. La scurt timp, în septembrie 1988, i-a adresat, împreună cu alţi cinci intelectuali clujeni, o scrisoare deschisă Papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată şi de Radio Europa Liberă, prin care se solicita scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma (Biserica Greco-Catolică) din ilegalitate.

Solidara cu “Brasov’87” Doina Cornea nu a renuntat sa critice regimul, continuand sa trimita scrisori catre Europa Libera. «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987»  Aproximativ 10.000 de brasoveni au aplaudat arderea tabloului lui Ceausescu, si a simbolului comunismului in lume; drapelului rosu cu secera & ciocanul. Au fost arestati peste 300 de de protestatari, “61” fiind condamnati si deportati.In noiembrie 1987, domnia sa a luat pozitie publica fata de reprimarea revoltei de la Brasov. Afland de incidente si de arestarile a sute de protestatari, Doina Cornea a afisat pe poarta casei sale din Cluj o pancarda de solidarizare cu protestatarii brasoveni, chiar in seara de 15 noiembrie. Vazand dimineata ca militia nu intervenise, a prins curaj, confectionand 160 de manifeste prin care-i indemna pe muncitorii clujeni sa se solidarizeze cu cei brasoveni. A distribuit foile volante impreuna cu fiul ei, ambi ajungand in arest ca urmare a acestei actiuni.

Timp de cinci saptamani a fost supusa unor anchete dure, pline de injurii şi chiar ameninţări cu moartea din partea organelor Securităţii. A fost eliberata abia la 24 decembrie, dupa ce la postul francez de televiziune Antenne 2 a aparut un interviu cu ea, facut inainte de arestare. Deoarece nu incetase sa intre in legatura cu occidental, din septembrie 1988 si pana in 21 decembrie 1989 s-a aflat in arest la domiciliu, casa fiindu-i in permanenta pazita de un militian. Orice iesire in oras era atent urmarita de Securitate, cunoscutii ei fiind constransi sa rupa relatiile cu “dusmanca poporului” A participat la manifestaţia de la Cluj, din 21 decembrie 1989, sub bătaia gloanţelor. Mircea Sevaciuc le multumeste persoanelor care au contribuit la realizarea prezentului material aniversar.Istoric Ilarion Tiu, Reporter Mihaela Toader etc.

După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alții devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria.

Foto: Doina Cornea in 1990 impreuna cu:  Ion Diaconescu († 2011),Corneliu Coposu  († 1995), Ioan Ratiu († 2.000), Ion Lup(† 2003).

A publicat:Liberté? Entretiens avec Michel Combes (Ed. Criterion, Paris, 1990); Libertate? (Ed. Humanitas, București, 1992)Scrisori deschise și alte texte (Ed. Humanitas, București, 1991)Fața nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade (Ed. Dacia, Cluj, 1999); La face cachée des choses (Ed. Du Felin, Paris, 2000) Puterea fragilității (Ed. Humanitas, București, 2006).

Surse bibliografice: Doina Cornea, Jurnal. Ultimele caiete, Editura Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2009. Doina Cornea, Liberté?, Editura Criterion, Paris, 1990 (pp. 217-218). Doina Cornea,Puterea fragilităţii, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006 (pp. 7-8).  Doina Cornea, Scrisori deschise şi alte texte, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991. Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică întimpul regimului comunist,   Editura Curtea veche, Bucureşti, 2004 (p. 310). Caietele INMER,  Anul II, Nr. 4, noiembrie 2005, p. 15.

Premii și distincții: A primit un mare număr de distincții, titluri și premii, dintre care cele mai importante sunt: Premiul „Thorolf Rafto” (Norvegia, 1989); Doctor Honoris Causa al Universității Libere din Bruxelles (1989); Legiunea de Onoare în grad de Ofițer (Franța, 2000); Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000).Legiunea de Onoare în grad de Comandor (Franța, 2009). Din partea Regelui Mihai a primit Crucea Casei Regale a Romaniei in octombrie 2009. Consiliul Local  din Cluj i-a acordat in 2013 titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Cluj lui Doina Cornea.

La Simpozionul in memoria tenacelui luptator Werner Sommerauer din data de 7 aprilie 2015 care a avut loc la Consiliul Judetean Brasov, Mircea Sevaciuc a lansat ideia ca legendara luptatoare pentru libertate Doina Cornea nascuta la Brasov- sa fie declarata “Cetatean  de Onoare a Municipilui Brasov”. Cu prilejul sedintei Consiliul Local Brasov din data de 28 mai 2015- consilierul local Cristian Macedonschi caruia personal ii multumesc, a propus plenului Consiliului acordarea acestui titlu lui Doina Cornea in semn de respect si stima din partea brasovenilor.

preluare newsbv.ro